Multiplicatori de pret pentru companiile din compozitia BET-C, BET-FI

ANALIZA PROCESULUI INVESTITIONAL

 

Categoria investitorilor cuprinde atat pe cei care efectueaza tranzactii cu pachete mari de actiuni, considerati investitori sofisticati cat si persoanele fizice care pot fi si ele, sau nu, investitori sofisticati. Procesul alegerii actiunilor este influentat de catre "filosofia" investitionala a fiecarui investitor sau a societatii sale de administrare.

In tarile cu piete in formare, cum este spre exemplu Romania, orientarea predominanta este analiza la nivelul companiilor, spre deosebire de tarile cu piete dezvoltate unde profesionistii din domeniul investitiilor dedica pana la 30% analizei generale a pietei si a ramurilor industriale si circa 10% cercetarii si analizei actiunilor.

Exista doua metode principale de analiza a valorilor mobiliare: analiza fundamentala si analiza tehnica, in continuare ocupandu-ne de prima metoda.

 

 

ANALIZA FUNDAMENTALA

 

 

Adeptii acestui tip de analiza bursiera identifica si evalueaza factorii economici fundamentali precum si variabilele care afecteaza cererea si oferta de baza, cu scopul de a explica si anticipa fluctuatiile cotatiilor bursiere si de a defini strategii de tranzactionare, pornind de la estimarea secventiala a unei valori intrinseci, strans corelata cu pozitia si performantele financiare ale emitentului si in raport cu care titlurile sunt apreciate ca fiind sub sau supraevaluate, oferind astfel posibilitatea efectuarii unor arbitraje.

Metoda urmareste evaluarea actiunilor in incercarea de a gasi valoarea lor intrinseca, pentru analist sursa principala de informatie fiind raportul anual. Analiza fundamentala se bazeaza pe o serie de premise:

• Compania isi va desfasura activitatea si in viitor
• Compania are o valoare intrinseca
• Acesta valoare poate fi determinata pe baza datelor despre companie
• Contabilitatea companiei
• Impozitele pe care trebuie sa le plateasca in perioada urmatoare
• Calitatea angajatilor, a personalului din conducere

 

Instrumentele de lucru ale analistului sunt indicatorii financiari dintre care in continuare vor fi prezentati multiplicatorii de pret. Decizia investitorului trebuie sa aiba in vedere rentabilitatea investitiei, de asemenea lichiditatea unei societati, precum si gradul de indatorare a acesteia pentru a putea stabili riscurile de insolventa. Aceste aspecte vor fi tratate in materialele urmatoare ce vor fi puse la dispozitie de catre SSIF.Goldring.SA.

 

MULTIPLICATORII DE PRET

 

Castigul pe actiune EPS (Earnings per share )

 

 

 

 

EPS se calculeaza impartind profitul net obtinut de catre o companie intr-o anumita perioada de timp la numarul mediu al actiunilor comune aflate in circulatie in acea perioada. 

EPS reprezinta venitul per actiune raportat pe care o companie il poate plati partial sau integral sub forma de dividende sau pe care il poate reinvesti. Aceasta valoare este calculata dupa plata impozitelor si dupa ce au fost platite dividendele detinatorilor de actiuni preferentiale si dobanzile detinatorilor de obligatiuni emise de companie si aflate in circulatie. 

Exprima randamentul intern al unei actiuni, prin prisma profitului pe care actiunea il aduce intr-un exercitiu financiar si permite investitorului sa compare rezultatele obtinute de firma pentru a decide daca pastreaza, lichideaza sau majoreaza pachetul de actiuni detinut.

 

EPS Growth rate (Rata de crestere a castigului pe actiune)

 

 

 

Rata de crestere a EPS este exprimata ca procent si arata o crestere relativa a EPS in ultimele doua perioade de raportare. Un semn minus indica o crestere negativa fata de perioada precedenta. In cazul in care EPS precedent este egal cu zero, rata de crestere a EPS nu este definite.

 

Raportul P/E sau Pretul castigului pe actiune PER (Price earnings per share)

 

 

 

 

Indicatorul P/E (pret/castig) ofera investitorilor o idee cu privire la cat de mult platesc pentru capacitatea de a genera profit a unei companii. Cu cat este mai mare valoarea raportului P/E, cu atat investitorii platesc mai mult si, in consecinta, se asteapta ca profiturile companiei sa fie mai mari. Se calculeaza impartind pretul unei actiuni la castigul per actiune. Raportul P/E poate folosi fie castigurile raportate in ultimul an, caz in care se numeste „trailing P/E“, fie castigurile previzionate pentru urmatorul an, caz in care se numeste „forward P/E“. In cazul fondurilor de investitii ca si in cazul indicilor de piata, raportul P/E se calculeaza pe baza activelor financiare din portofoliu.

Coeficientul de capitalizare bursiera PER exprima randamentul de piata al unei actiuni, prin prisma sumei pe care este dispus sa o plateasca un investitor pentru a obtine o unitate monetara din profitul societatii. De asemenea, indica perioada necesara unui actionar pentru a-si recupera capitalul investit. Indicatorul reprezinta o masura a increderii investitorilor in companie, in sensul ca o valoare mare indica un nivel crescut al asteptarilor fata de evolutia profiturilor firmei. Valorile acestui indicator ar trebui interpretate in contextul unor companii care activeaza in domenii similare de activitate. Cu cat indicatorul PER este mai redus, cu atat o actiune este considerata mai interesanta, fiind recomandabila cumpararea si detinerea ei. Cu toate acestea, un PER mic poate fi asociat companiilor cu afaceri riscante, in timp ce firmele cu perspective bune de dezvoltare pot inregistra un nivel ridicat al PER-ului.

Pret/Valoarea contabila P/BV (price to book value)

 

 

 

Este raportul dintre pretul de piata al actiunilor si valoarea contabila a acestora. Valoarea contabila, sau activul net, reprezinta diferenta dintre activele totale ale unei companii si datoriile totale, fiind practic suma pe care actionarii ar primi-o, dupa plata tuturor datoriilor catre entitati exterioare, in cazul in care afacerea s-ar inchide. 

In bilant, valoarea contabila este identificata prin capitalurile proprii. In aceste conditii, se poate spune ca daca P/BV este supraunitar compania a creat valoare pentru actionari, deoarece suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca investitorii din piata este mai mare decat suma pe care ar primi-o oricum acestia din lichidarea activelor, in timp ce daca P/BV este subunitar aceasta a distrus o parte din valoarea pe care au adus-o actionarii. 

In functie de caracteristicile domeniului de activitate si ale companiei in particular, indicatorul poate lua valori mai mari sau mai mici. In sectoarele caracterizate de investitii mari in active imobilizate, P/BV este de obicei mai mic, in timp ce in sectorul bancar, de exemplu, caracterizat de un raport mare intre active si capitalul propriu, P/BV este mai mare. 

Pret/cifra de afaceri pe actiune P/S (Price to Sales)

 

 

Asemanator PER-ului, numai ca in locul profitului net apare cifra de afaceri. In multe cazuri este mai util sa raportam pretul la cifra de afaceri, mai ales atunci cand valoarea profitului este influentata, in sus sau in jos, de elemente care nu tin de mersul obisnuit al afacerii. 

De exemplu, in cazul unei companii al carei profit este afectat de investitii majore efectuate, poate fi mai bine sa luam in calcul cifra de afaceri, pentru ca PER-ul ar fi unul foarte mare si mai ales unul nerelevant. La fel se poate intampla si in cazul unei companii care a inregistrat un profit din activitati exceptionale si pe care este probabil ca nu il va mai repeta. 

Cifra de afaceri este indicatorul cel mai constant din contul de profit si pierdere, si de aceea ea este in unele cazuri cea mai indicata pentru a fi folosita in multipli de evaluare.
O alta situatie in care P/S nu numai ca este mai indicat, dar este chiar singura varianta aplicabila, este aceea in care compania inregistreaza o pierdere neta.

 

Raportul PEG (Price/Earnings to Growth ratio)

 

 

 

 

Acest indicator se calculeaza impartind pretul castigului pe actiune la rata de crestere a castigului pe actiune.

Daca valoarea PEG este mai mica decat zero, atunci actiunea respectiva este subevaluata, iar in caz contrar este supraevaluata. In situatia in care valoarea acestui indicator este egala cu zero, aceasta indica faptul ca actiunea respectiva se tranzactioneaza la valoarea justa.

In general, P/E este mai mare pentru o companie cu o rata de crestere mai mare. Astfel, folosind doar rata P/E ar face companiile de mare crestere sa para supraevaluate in raport cu altele. Se presupune ca prin impartirea P / E la rata de crestere a veniturilor, raportul rezultat este mai bun pentru a compara companii cu rate de crestere diferite.

Raportul PEG este considerat a fi o aproximare convenabila.  
Investitorii ar putea prefera raportul PEG deoarece pune in mod explicit o valoare asupra cresterii asteptate in castigurile companiei. Acest raport poate oferi o sugestie daca o companie cu o rata P/E ridicata reflecta un pret excesiv al actiunii sau este o reflectare a perspectivelor promitatoare de crestere pentru companie.

 

Dupa ce am destainuit din misterul indicatorilor prezentati mai sus, in continuare sunt analizate companiile din compozitia indicilor BET-C, BET-FI, prin prisma acestor multiplicatori de pret.