Sustenabilitatea pieței de capital. Perspective ESG

Importanța tot mai mare a responsabilității sociale a întreprinderilor  și a sustenabilității sociale a dus la creșterea gradului de conștientizare a investitorilor cu privire la participarea etică pe piață. Investițiile ESG reprezintă  investițiile durabile ce urmăresc obținerea unor randamente pozitive într-un timp îndelungat asupra mediului, societății și performanței întreprinderii.

Enviroment, Social, Governance (denumit în continuare ESG) reprezintă o serie amplă de factori de mediu, sociali și de guvernanță ce sunt utilizați pentru evaluarea modului de gestionare a performanței companiilor precum și impactul lor sub aspectul sustenabilității.

Componenta  de mediu (Enviroment) ia în considerare modalitatea prin care compania își administrează responsabilitatea față de mediul natural sau fizic precum și eforturile de reducere a emisiilor de carbon care reprezintă riscuri și oportunități tangibile atât pentru părțile interesate, cât și pentru acționari.

Componenta socială (Social) se axează pe relații, respectiv pe modul în care o companie își gestionează relațiile cu angajații săi, cu părțile interesate, cu comunitățile în care își desfășoară activitatea sau cu mediul politic larg. Altfel spus, în ce măsură compania este capabilă să recunoască și să se adapteze cu succes la tendințele sociale, la mișcările sindicale sau la evoluțiile politice. Riscurile și oportunitățile sociale au un impact direct asupra performanțelor financiare ale unei companii și asupra percepției publice ca fiind un cetățean corporativ responsabil.

Componenta de guvernanță corporativă (Governance) se referă la factorii de guvernanță ai procesului decizional, de la elaborarea politicilor suverane până la distribuirea drepturilor și responsabilităților între diferiți participanți din cadrul corporațiilor, inclusiv consiliul de administrație, managerii, acționarii și părțile interesate.

Scorurile ESG sunt o măsură de evaluare obiectivă a performanței nefinanciare a unei companii și sunt calculate de către companii specializate, fiecare dintre acestea având propria metodă și formulă de a determina scorul (ex. Bloomberg, ESG Data Services, RepRisk, Corporate Knights Global 100).

Anul 2022 reprezintă un an important în dezvoltarea practicilor ESG pentru România. Bursa de Valori București a recunoscut trendul global și a observat nevoia unor criterii de mediu, sociale și de guvernanță, ca urmare a creșterii importanței în deciziile investitorilor străini. Pentru a menține companiile românești la același grad de atractivitate, este foarte importantă implementarea acestor scoruri. În caz contrar, unele companii ar putea ieși de pe radarul unor investitori individuali sau chiar fonduri de investiții care acordă o importanță ridicată acestei laturi a guvernanței corporative. Prin implementarea scorurilor ESG se dorește educarea pieței și nici într-un caz restricționarea acesteia.

Astfel, Bursa de Valori București vine atât în ajutorul companiilor listate prin publicarea la data de 11 aprilie 2022 a unui Ghid privind raportarea ESG, cât și a investitorilor cărora le pune la dispoziție site-ul BVB Research Hub unde sunt publicate scorurile ESG. Aceste scoruri au fost calculate de către Sustainalytics, partenerul BVB.

În acest moment, pe portalul BVB Research Hub sunt publicate scorurile ESG pentru următoarele companii: Antibiotice Iași (ATB), BRD Groupe Societe Generale (BRD), Farmaceutica Remedia (RMAH), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), TeraPlast (TRP), Transgaz (TGN), Bursa de Valori București (BVB), Sphera Group (SFG) , Norofert(NRF) și Banca Transilvania (TLV).

Investitorii sunt informați cu privire la publicarea unui raport ESG printr-un raport curent al emitentului pe site-ul BVB. În momentul publicării scorurilor ESG de către emitenți s-a putut observa că piața nu a reacționat, evoluțiile cotațiilor fiind obișnuite, fără volatilitate ridicată sau volume tranzacționate ieșite din comun.

Autoritățile de reglementare specifice pe piața de capital vin și ele în sprijinul implementării la nivel național al domeniului durabilității prin următoarele acte normative:

  • Regulamentul A.S.F. nr.5/2018 -Emitenții de valori mobiliare trebuie să publice în raportul anual informații referitoare la conceptul de durabilitate conform pct. I al Anexei nr.15 din prezenta reglementare astfel:

„ I  Raportul cuprinde raportul administratorului, precum și, în cazurile aplicabile, raportul consolidat al administratorului, întocmite potrivit reglementărilor contabile aplicabile, și include, în cazul pieței reglementate, și declarația privind guvernanța corporativă, precum și, în cazurile aplicabile, declarația nefinanciară privind aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită

  • A fost elaborat proiectul de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr.537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi a informațiilor privind durabilitatea. Noua directivă urmărește:
    • Asigurarea informațiilor privind durabilitatea de către emitenți
    • Oferirea detaliată a informațiilor raportate precum și introducerea de cerințe a raportării în conformitate cu standardele obligatorii ale Uniunii Europene de raportare privind durabilitatea.

Noile standarde privind rapoartele de sustenabilitate se doresc a fi aprobate în mod oficial până la finalul anului 2022, urmând ca acestea să fie aplicate în raportările din anul 2024, aferente exercițiul financiar 2023. Începând cu anul 2027, toate companiile listate pe piața reglementată la Bursa de Valori București vor fi nevoite să publice rapoarte referitoare la dezvoltarea durabilă.

În luna iunie, Goldring a aplicat clienților un Chestionar privind evaluarea percepției investitorilor asupra factorilor ESG cu scopul de a identifica nivelul de cunoaștere a scorurilor, precum și concretizarea unor rezultate cu privire la măsura în care fiecare componentă a scorului E-Enviorement, S-Social, G-Governance este urmărită de investitori și dacă aceasta influențează sau nu procesul investițional. La acest chestionar au răspuns un număr de 110 clienți.

Tabelul nr.1 –  Chestionar  privind evaluarea percepției investitorilor asupra factorilor ESG

ÎntrebareRăspunsÎntrebareRăspuns
,,Ați auzit până acum de scorurile ESG?”DA: 39.1%

NU: 60.9%

,, În procesul dumneavoastră investițional, cât de relevant este scorul ESG?”Relevant: 10%

Deloc relevant: 46%

Alte răspunsuri: 44%

,, Aveți cunoștință de practicarea scorurilor ESG pe piețele din România? (BVB)” 

DA: 21.8%

NU: 78.2%

,, Pe viitor, ați fi interesat de produse create în jurul scorurilor ESG?”DA: 32%

NU: 68%

Sursa: prelucrări ale autoarei

Astfel, putem concluziona faptul că, în prezent, scorurile ESG nu reprezintă o prioritate în procesul decizional, la nivelul României. Companiile care înregistrează un scor ESG bun, tind să ofere randamente pozitive pe o perioadă mai lungă de timp, fiind însă aproape irelevant pentru investițiile pe termen scurt (speculații). Cu toate acestea, Goldring încurajează investitorii să adopte o atitudine responsabilă atunci când iau decizii de investiții.

Pot fi investiții durabile următoarele:

  • Investiții în activități economice ce contribuie la un obiectiv de mediu cum ar fi : utilizarea eficientă a materiilor prime, a apei, a emisiilor de gaze precum și a resurselor energetice.
  • Investiții în activități economice cu un obiectiv social cum ar fi combaterea inegalității de gen
  • Investiții în capital uman din punct de vedere economic sau social cu condiția ca aceste societăți să urmeze practici de bună guvernanță.

 

Rebeca Filipan


Extemporal la bursă!

Scorul Vektor dă startul proactivității și pe piața AeRo

Dacă piața de capital poartă deja eticheta de barometru al economiei, în ce măsură putem vorbi de bursă ca un barometru al transparenței, al calității culturii corporative și relației cu investitorii?

Strategia, obiectivele, misiunea și valorile interne care ghidează activitatea unei afaceri dobândesc nuanțare narativă și expunere prin relația cu investitorii. Guvernanța corporativă promovată de către o societate listată are ca unică formă de exprimare funcția RI.

Modul în care o societate comunică cu investitorii poate determina succesul parcursului pe piață. În cele din urmă, o companie creează plus valoare prin capacitatea acesteia de a impregna un sentiment de încredere acționarilor săi pe termen lung.

Pe măsură ce activitatea de relaționare cu investitorii s-a dezvoltat, emitenții au conștientizat avantajele unei abordări proactive a investitorilor comparativ cu o conduită pasivă.

Dacă la începutul fenomenului relația cu investitorii era doar o formă de comunicare voluntară, astăzi relația cu investitorii a devenit un indispensabil vehicul strategic de marketing și comunicare pe piața de capital.

Relația cu investitorii vektor

În noua realitate, miza integrării funcției RI a depășit deja granița unui capriciu de promovare a companiei. Sursele de informare pentru procesul decizional ies din sfera tradițională, apetitul pentru oportunități investiționale este ridicat, iar decalajul dintre companiile novice pe bursă și cele consacrate se reduce semnificativ.

Astăzi, obiectivul RI este de a plasa investitorul în centrul filozofiei afacerii.

În același timp, pe măsură ce piața de capital se dezvoltă iar oportunitățile investiționale se diversifică, se observă o constrângere generală pentru emitenți în a-și promova factorul diferențiator ca mijloc de  conservare a avantajului vizibilității într-un ecosistem bursier tot mai aglomerat.

Alinierea la așteptările investitorilor – primul pas spre nota 10!

Inaugurarea indicelui bursier BET-AeRo marchează primul pas înspre colaționarea așteptărilor investitorilor cu dinamica și evoluția celor mai lichide companii de pe segmentul SMT al Bursei de Valori București.

Creionarea unui indicator care să măsoare calitatea relației cu investitorii pentru companiile din structura noului indice BET-AeRo pare un următor pas firesc.

Evaluarea și acordarea unui scor relației cu investitorii ar putea fi elementul catalizator pentru companiile listate în promovarea unor politici interne care să asigure transparența activității și un flux informațional susținut cu acționarii.

Marcând un moment pivot pentru conduita emitenților într-o piață mai puțin reglementată, ARIR vine în întâmpinarea noilor tendințe cu o propunere de evaluare a relației cu investitorii susținute de către companiile din indicele BET AeRo.

Pornind de la metodologia VEKTOR pentru Piața Reglementată, scorul VEKTOR AeRO pentru anul 2022 are în vedere 11 criterii cu focus pe promovarea practicilor proactive în relația cu investitorii.

Vektor AeRO

Prima evaluare a companiilor din BET AeRO va fi realizată de ARIR în perioada 1-20 decembrie 2022, pe baza informațiilor din surse publice. Scorul final, cuprins între 0 (interacțiune redusă) și 10 (interacțiune excelentă), va fi publicat pe pagina BVB a fiecărui emitent.

Scorul VEKTOR AeRO– bilet unic sau abonament pe termen lung?

În România, reflexia trendului global privind listarea la bursă devine mai proeminentă în cazul SMT al Bursei de Valori București.  Sub specificul unor condiții de admitere la tranzacționare mai accesibile, din cele 23 de pachete de acțiuni nou listate în 2021, 20 au avut ca destinație piața AeRo.

Demersurile inițiate de către ARIR pentru lansarea indicatorului VEKTOR pentru piața AeRo  trasează linia de start înspre standardizarea însușirii celor mai bune practici în relația cu investitorii de către companiile listate pe SMT.

Pentru o aliniere cât mai aproape de interesul investitorilor și de cele mai actuale tendințe manifestate pe piață, ARIR propune modificarea anuală a metodologiei de evaluare.

Puncte cheie în evaluarea ARIR pentru anul 2022:

  • 12 mai: A fost publicată metodologia VEKTOR AeRO finală;
  • 12 mai – 30 noiembrie: Conformarea companiilor listate cu criteriile
  • August: Evaluare preliminară;
  • 1 decembrie – 20 decembrie: Evaluarea companiilor de către ARIR;
  • Ianuarie 2023: Publicarea primelor rezultate VEKTOR pentru companiile din piața AeRO.

Alinierea unanimă la așteptările investitorilor creează premisele unui cadru bursier mai transparent, în contextul în care tot mai mulți antreprenori își vor însuși ingeniozitatea de a transforma strategiile lor de dezvoltare în obiective investiționale fiabile pentru investitori, cu structuri de guvernanță corporativă și RI bine închegate, asigurând pe această cale un parteneriat sustenabil pentru publicul investitor pe piața de capital.

Crina Pungea


ANUNȚ

GOLDRING S.A. anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul Construire complex case de vacanță, amenajări exterioare și împrejmuire, branșamente utilități, propus a fi amplasat în localitatea Câmpu Cetății, f.nr., comuna Eremitu, jud. Mureș. Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul A.P.M. Mureș din Târgu Mureș, strada Podeni, nr. 10, în zilele de luni, între orele 9:00 – 15:00 și marți – vineri între orele 9:00 – 12:00 și la sediul GOLDRING S.A. Târgu Mureș, str. Tudor Vladimirescu, nr. 56A, în zilele de luni – vineri, între orele 11:00 – 14:00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Mureș, Târgu Mureș, str. Podeni, nr. 10, în zilele de luni, între orele 9:00 – 15:00 și marți – vineri între orele 9:00 – 12:00.

Proiect Campul Cetatii Proiect Campul Cetatii Proiect Campul Cetatii


Gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare este un indicator al analizei financiare prin care este măsurată starea de sănătate financiară a unei companii prin raportul dintre datoriile totale și activele totale. Indicatorul arată investitorilor măsura în care compania se bazează pe sume împrumutate în activitatea sa. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau mai mari decât 1. Exprimat în procente, o valoare între 50% și 60% indică un echilibru, considerat sănătos, între sursele externe de finanțare și sursele proprii (capitaluri). O valoare sub 30% poate indica o reticență a managementului de a apela la credite, în timp ce o valoare peste 80% poate indica o dependență față de credite.


Politica Fiscală

Politica fiscală este utilizarea veniturilor guvernamentale (impozite sau scutiri de impozite) și a cheltuielilor guvernamentale pentru a influența economia unei țări. Politica fiscală are la bază teoriile economistului John Maynard Keynes potrivit cărora schimbările determinate de guvern în nivelul impozitelor și în cheltuielile guvernamentale influențează cererea de bunuri și servicii a populației și astfel influențează nivelul activității economice.

Combinarea politicii fiscale cu cea monetară, permite autorităților să controleze inflația ,  rata șomajului și rata de creștere pe termen scurt a Prodului Intern Brut.

Schimbarea politicii fiscale se poate simții asupra: cererii de bunuri și servicii, economiilor populației, invertiților realizate, distribuția veniturilor și alocarea resurselor în economie.

Politica fiscală poate fi:

  • Politica Neutră – Când economia nu este nici în recesiune, nici în faza de expansiune. Deficitul bugetar este în aproape de o medie a ultimului timp și nu sunt efecte la nivelul activități economice.
  • Politică Expansionistă – Când economia este în recesiune, implică creșterea cheltuielilor guvernamentale ( și a deficitului bugetar) cu proiecte sociale și acordarea de facilități fiscale populației pentru a crește puterea de cumpărare și implicit cererii de bunuri și servicii.
  • Politica Contractivă – Când economia este într-o fază de creștere nesustenabilă, implică creșterea ratelor de impozitare și o reducere a cheltuielilor guvernamentale. Creșterea economică nesustenabilă este oprită deoarece generează o creștere a inflației, creșterea costurilor cu investiții, recesiune și creșterea șomajului.

Politica Monetară

Politica monetară este un set de acțiuni adoptate de autoritatea monetară (banca centrală) a unui stat pentru a controla fie rata dobânzii la împrumuturile realizate pe termen foarte scurt între bănci, fie pentru a controla cantitatea de monedă aflată în circulație, cursul de schimb sau alți indicatori macroeconomici. Deseori, scopul politicii monetare este de a reduce inflația, ratele de dobândă sau pentru a asigura stabilitatea prețurilor și a încrederii în moneda națională. Politica monetară contribuie la stabilitatea Produsului Intern Brut, la reducerea sau menținerea unei rate scăzute a șomajului și la menținerea unui curs de schimb valutar predictibil.

Politica monetară poate fi:

  • Politică expansionistă – Când Banca Centrală dorește stimularea economiei, prin rate scăzute ale dobânzilor pe termen scurt sau prin creșterea cantității de monedă aflată în circulație la o rată mai mare decât în mod obișnuit. În timpul unei recesiuni, se adoptă această politică în speranța că o dobândă mai mică va scădea costurile de creditare ale companiilor care vor dori să-și extindă afacerea prin noi investiții și noi locuri de muncă. Acestea vor duce la creșterea cererii de bunuri și servicii și la creșterea Prodului Intern Brut pe termen scurt. Prin creșterea cantității de monedă aflată în circulație, valoarea monedei naționale va scădea fiind încurajat exportul.
  • Politică contractivă – Când Banca Centrală dorește încetinirea creșterii economice pe termen scurt sau reducerea inflației prin menținerea unei rate mai ridicate ale dobânzilor pe termen scurt și prin încetinirea creșterii cantității de monedă aflată în circulație, sau chiar reducerea acesteia. Politica poate duce la creșterea ratei șomajului, descurajarea împrumuturilor și cheltuielilor de către companii și populație. Dacă este implementată prea viguros, poate duce la o recesiune economică.