• CEI vor permite investiţii în acţiuni, obligaţiuni, fonduri şi alte instrumente eligibile, iar veniturile obţinute în interiorul contului vor beneficia de un regim fiscal favorabil. 
• Sistemul va avea două variante: CEI-S, unde avantajul fiscal apare la retragere, şi CEI-D, unde contribuţiile pot beneficia de deductibilitate, dar retragerea este impozitată. 
•  Principalul compromis este lichiditatea: banii sunt construiţi să rămână în cont până la pensionare sau până la 65 de ani. 
• Brokerii Goldring văd potenţial pentru atragerea unor investitori noi către piaţa de capital, însă spun că succesul va depinde de costuri, claritatea fiscală, accesibilitatea produsului şi oferta de companii de la BVB. 

România este cu un pas mai aproape de introducerea unui nou tip de cont prin care populaţia să poată economisi şi investi pe termen lung cu facilităţi fiscale, după ce Camera Deputaţilor a adoptat pe 16 septembrie proiectul privind Conturile de Economii şi de Investiţii – CEI.  

Proiectul a primit 262 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, iar Camera Deputaţilor a fost Cameră decizională. Forma adoptată este însă semnificativ diferită de cea care plecase din Senat sub denumirea de Conturi Individuale de Investiţii pentru Viitor – CIIV. Parlamentarii au schimbat atât numele produsului, cât şi o parte importantă din arhitectura fiscală, mutând regulile direct în Codul fiscal. 

Noua denumire este în linie cu terminologia europeană, în condițiile în care Comisia Europeană promovează, prin Recomandarea (UE) 2025/2029, dezvoltarea unor Savings and Investment Accounts, denumite în versiunea oficială în limba română „conturi de economii și de investiții” (CEI), pentru a direcționa o parte mai mare din economiile populației către investiții.” 

Pentru investitor, ideea de bază este simplă: bani economisiţi pe termen foarte lung, investiţi în instrumente financiare şi lăsaţi să se capitalizeze într-un regim fiscal diferit de cel al unui cont obişnuit de brokeraj. 

„CEI ar încuraja economisirea și investițiile pe termen lung. Ar oferi acces la acțiuni, obligațiuni și fonduri, avantaje fiscale, transfer fără comision între administratori și protecția activelor”, spune Antonio Oroian, broker Goldring. 

Pentru Radu Cojoc, broker Goldring, miza depăşeşte însă avantajul individual al investitorului şi ţine inclusiv de direcţionarea economisirii către economie şi pieţele financiare. 

„Avantajul cel mai mare este faptul că vor fi stimulate investițiile. Proiectul similar din SUA, 401k a fost foarte bun și a direcționat banii economisiți, înapoi în economie.” 

Adoptarea proiectului nu înseamnă însă că românii îşi vor putea deschide imediat un astfel de cont. Legea trebuie să parcurgă etapele ulterioare ale procedurii legislative, iar apoi ASF va trebui să stabilească prin reglementări secundare o serie de detalii de funcţionare. 

CEI-S şi CEI-D: deducere acum sau scutire la retragere 

CEI vor putea fi oferite de societăţi de servicii de investiţii financiare şi de băncile autorizate să furnizeze serviciul de administrare de portofolii, iar o persoană fizică va putea avea mai multe asemenea conturi, inclusiv la administratori diferiţi. 

Arhitectura aleasă de Parlament împarte sistemul în două: CEI-S şi CEI-D. 

Diferenţa dintre cele două tipuri de cont ţine, în principal, de momentul în care apare avantajul fiscal. 

La CEI-S, investitorul depune bani fără să primească o deducere fiscală, însă sumele retrase beneficiază de scutire de impozit pe venit. 

La CEI-D, avantajul apare la contribuţie: sumele depuse pot fi deductibile pentru salariaţi şi pentru persoanele cu activităţi independente, în condiţiile prevăzute de lege. Şi angajatorii pot contribui pentru salariaţi, dacă acest beneficiu este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. 

La retragere, sumele din CEI-D sunt impozitate integral, prin reținere la sursă, cu cota de impozit pe venit prevăzută de Codul fiscal. În prezent, aceasta este de 10%. 

Aici se află una dintre zonele pe care piaţa aşteaptă să le vadă explicate cât mai clar înainte de lansarea efectivă a produsului. 

„Pot fi atractive, mai ales pentru CEI-D, unde contribuțiile pot beneficia de deductibilitate. Totuși, avantajul depinde de forma finală a Codului fiscal și de modul în care vor fi impozitate retragerile”, spune Antonio Oroian. 

Radu Cojoc ridică, la rândul său, una dintre întrebările care apar deja şi în rândul investitorilor: 

„Dacă în cazul CEI-D vorbim doar de deducerea impozitului pe venit sau și a contribuțiilor sociale” 

Pentru furnizori, una dintre provocări va fi astfel să explice separat cele două produse, inclusiv prin exemple numerice. 

Antonio Oroian consideră că existenţa unui plafon pentru facilitate ar putea fi justificată inclusiv prin nevoia de a limita impactul bugetar. 

„Da. Un plafon anual ar limita costul pentru buget și ar direcționa facilitățile către investitorii obișnuiți. Plafonul ar trebui să fie indexat cu inflația sau cu salariul mediu.” 

Marele avantaj: câştigurile pot rămâne la lucru în interiorul contului 

Una dintre cele mai importante componente ale proiectului este tratamentul veniturilor realizate în perioada de acumulare. 

Veniturile obţinute în interiorul CEI pe perioada deţinerii sunt prevăzute ca neimpozabile, acelaşi tratament fiind aplicat transferurilor integrale sau parţiale între CEI de acelaşi tip şi cu acelaşi titular, precum şi transferurilor către moştenitori în condiţiile legii. 

Pentru un investitor care îşi construieşte portofoliul timp de două sau trei decenii, diferenţa poate fi importantă. Dividendele, dobânzile şi câştigurile realizate pot rămâne în cont şi pot fi reinvestite, ceea ce înseamnă că în anii următori randamentul se poate aplica nu doar contribuţiilor iniţiale, ci şi câştigurilor acumulate anterior. 

Este mecanismul dobânzii compuse, dar într-un vehicul gândit tocmai pentru a menţine capitalul investit mult timp.  Pentru a vedea cum ar fi evoluat în timp o investiție recurentă în diferite instrumente și cum se compară aceasta cu un depozit bancar, poți folosi calculatorul Goldring: https://www.goldring.ro/ro/400-bvb 

Radu Cojoc vede tocmai în această restricţie una dintre cele două feţe ale produsului: pierderea accesului imediat la bani, dar şi timpul lăsat capitalului pentru acumulare. 

„Ca dezavantaj, poate fi văzut faptul că suma nu poate fi accesată până la pensionare, dar totodată, lasă timp dobânzii compuse, pentru aprecierea în timp. Totodată, pentru ca piața noastră (BVB) să atragă o bună parte din bani, avem nevoie de companii noi la bursă, pentru a evita concentrarea pe câteva simboluri, ceea ce ar duce la supra-evaluări.” 

Aici apare probabil cea mai dificilă parte a produsului pentru investitorul român. 

„Principalele riscuri sunt blocarea banilor până la pensionare sau 65 de ani, costurile ridicate, pierderile investiționale și faptul că regulile fiscale nu sunt încă suficient de clare”, spune Antonio Oroian. 

El consideră că logica funcţionează mai bine dacă produsul este privit strict ca instrument pentru pensie decât dacă este promovat ca un cont general de investiţii. 

„Este potrivit pentru economisirea destinată pensiei, dar termenul este prea rigid pentru un produs general de investiții. Ar trebui permise retrageri anticipate în situații speciale, precum probleme medicale, șomaj sau dificultăți financiare.” 

Contribuţiile pot fi făcute până la deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre momente intervine primul. Retragerile sunt legate de acelaşi prag temporal. 

Pentru cine începe să investească la 30-35 de ani, asta poate însemna că banii rămân în produs timp de câteva decenii.  

Aceeaşi problemă apare şi în reacţiile investitorilor la proiect. Aceștia privesc favorabil avantajul fiscal, dar unii se întreabă dacă blocarea aproape completă a banilor este necesară sau dacă România ar putea introduce, după modelul altor sisteme, retrageri anticipate în anumite situaţii sau contra unei penalizări. 

În practică, această caracteristică face ca CEI să nu poată înlocui un fond de urgenţă, economiile pentru o locuinţă sau un portofoliu construit pentru obiective pe termen mediu. 

„CEI ar combina avantajele fiscale cu posibilitatea de a investi în mai multe instrumente. Pilonul III este mai strict orientat către pensie, iar contul obișnuit oferă acces liber la bani, dar fără aceleași facilități fiscale”, explică Antonio Oroian. 

Unde vor merge banii? Nu neapărat la Bursa de la Bucureşti 

CEI vin cu un univers investiţional relativ larg. Banii vor putea fi plasaţi în acţiuni, obligaţiuni, OPCVM-uri (fonduri de investiții reglementate care reunesc banii mai multor investitori și îi investesc într-un portofoliu diversificat) şi alte instrumente financiare admise la tranzacţionare pe pieţe reglementate din UE sau pe anumite pieţe echivalente din state terţe membre OCDE. 

Derivatele sunt, în principiu, excluse ca investiţie directă, dar sunt permise OPCVM-urile care utilizează asemenea instrumente pentru replicarea indicilor sau acoperirea riscurilor. 

Investitorul poate astfel să construiască expuneri pe mai multe companii, sectoare şi pieţe, ceea ce înseamnă că apariţia CEI nu se traduce automat în bani noi pentru Bursa de Valori Bucureşti. 

Acesta este un punct important pentru piaţa locală. Dacă produsul va atrage economii noi, o parte dintre acestea ar putea ajunge pe BVB, însă investitorii vor putea alege şi pieţele externe. 

Iar dacă fluxurile către Bucureşti devin importante, oferta pieţei va conta. 

Activele vor putea fi mutate integral sau parţial către alt administrator, dacă noul cont este de acelaşi tip. Proiectul prevede un termen de maximum 15 zile lucrătoare, iar administratorul nu poate percepe un comision specific pentru transfer. 

O altă întrebare importantă pentru investitorii care au deja portofolii este dacă acţiunile sau ETF-urile deţinute în prezent vor putea fi mutate într-un CEI ca atare sau dacă va fi nevoie ca poziţiile să fie mai întâi lichidate. 

Banii sunt ai investitorului, dar protecţia juridică nu înseamnă protecţie faţă de bursă 

Banii și investițiile din CEI aparțin titularului contului. În principiu, acestea nu pot fi puse sub sechestru, cedate altcuiva sau folosite drept garanție, cu excepțiile prevăzute de lege în cazul moștenirii. 

În plus, activele din CEI beneficiază de regulile generale de protecție aplicabile banilor și investițiilor clienților. În anumite situații prevăzute de lege, se aplică și protecția oferită de Fondul de Compensare a Investitorilor. 

Asta nu înseamnă însă că investitorul este protejat de scăderile pieței, acest fond intervine în condițiile legii dacă intermediarul nu poate restitui fonduri/instrumente eligibile. Plafonul actual este echivalentul în lei a 20.000 EUR/investitor eligibil. 

SUA: de la 2,6 trilioane de dolari în IRA în anul 2000 la 19,2 trilioane în 2025 

România nu inventează un mecanism complet nou. Sisteme de economisire şi investiţii cu tratament fiscal preferenţial funcţionează de zeci de ani în alte economii. IRA şi 401(k) din SUA nu sunt identice cu CEI, dar arată dimensiunea pe care o pot atinge astfel de produse pe termen lung. 

În anul 2000, activele din Individual Retirement Accounts – IRA erau de aproximativ 2,6 trilioane de dolari. La sfârşitul lui 2025 ajunseseră la 19,2 trilioane de dolari, de peste şapte ori mai mult. 

În aceeaşi perioadă, activele 401(k) au crescut de la aproximativ 1,7 trilioane la 10,1 trilioane de dolari. Piaţa totală a activelor americane destinate pensionării ajunsese la 49,1 trilioane de dolari la finalul lui 2025.

Este şi una dintre lecţiile relevante pentru viitorul CEI: avantajul fiscal poate încuraja acumularea, dar nu elimină volatilitatea activelor în care sunt investiţi banii. 

Aproape 60 de milioane de gospodării americane au IRA, dar numai o parte contribuie în fiecare an 

Dimensiunea sistemului american se vede şi în numărul utilizatorilor. 

În 2025, 59,6 milioane de gospodării americane deţineau un IRA, echivalentul a 44,2% din cele 134,8 milioane de gospodării din SUA.  

Există însă o diferenţă între a avea un cont şi a economisi constant prin el. 

În anul fiscal 2024, 17% din totalul gospodăriilor americane au contribuit într-un Traditional sau Roth IRA, iar dintre gospodăriile care aveau deja asemenea conturi, 38% au făcut contribuţii.

Mai mult, o parte importantă din banii IRA provin din transferuri ale capitalului acumulat anterior în alte planuri. În 2022, aproximativ 670 mld. dolari au fost transferate din planurile sponsorizate de angajatori către Traditional IRA. În 2025, circa 27 de milioane de gospodării, adică 61% dintre cele care aveau Traditional IRA, deţineau astfel de active transferate. 

Dacă România va permite mutarea portofoliilor deja existente către CEI, aceeaşi distincţie va deveni relevantă: active CEI mai mari nu înseamnă automat bani noi economisiţi de populaţie. 

SUA limitează şi nivelul anual al contribuţiilor IRA. Plafonul standard a fost de 7.000 de dolari în 2024 şi 2025 şi a urcat la 7.500 de dolari în 2026, cu o limită mai ridicată pentru persoanele de cel puţin 50 de ani.

Franța și Suedia: două modele europene și două lecții pentru CEI 

Experiența europeană arată că astfel de conturi pot ajunge la milioane de utilizatori, însă succesul lor nu se măsoară doar prin valoarea activelor acumulate. 

La finalul lui 2025, în Franța existau aproximativ 7,29 milioane de Plan d'Épargne en Actions – PEA, iar valoarea titlurilor deținute prin aceste conturi ajunsese la 126,5 miliarde de euro, față de 112,7 miliarde de euro în 2023. 

Creșterea activelor nu a venit însă doar din bani noi. În 2025, contribuțiile în numerar au fost de aproape 10 miliarde de euro, iar retragerile de 6,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un flux net de aproximativ 3,3 miliarde de euro. Banque de France estimează că aproape trei sferturi din creșterea valorii activelor PEA din acel an a fost generată de aprecierea piețelor. 

Modelul francez este relevant și prin orientarea sa către piața locală. La finalul lui 2025, 86% din titlurile deținute prin PEA erau franceze, iar aproximativ două treimi din active erau investite în acțiuni listate și nelistate. 

În Suedia, Investeringssparkonto – ISK a fost introdus în 2012 pentru a simplifica investițiile în acțiuni și alte instrumente financiare. Produsul s-a extins rapid, iar în 2022 aproximativ 3,5 milioane de persoane aveau un astfel de cont, cu active totale de aproximativ 1.650 miliarde de coroane suedeze. 

Popularitatea produsului nu înseamnă însă automat că facilitatea fiscală a determinat populația să economisească mai mult. Riksrevisionen, instituția supremă de audit din Suedia, a analizat perioada 2012–2017 și a concluzionat că ISK a simplificat investițiile în acțiuni, dar nu a identificat dovezi că nivelul de taxare ar fi stimulat suplimentar economisirea pe termen lung în active financiare deținute direct. 

Instituția a estimat și un impact negativ asupra veniturilor fiscale de aproximativ 23 miliarde SEK în perioada analizată, precizând însă că valoarea reprezintă o estimare bazată pe model, nu o măsurătoare exactă a pierderilor bugetare. 

Cum măsori dacă CEI chiar funcţionează? 

Proiectul prevede ca ASF să monitorizeze evoluţia sistemului şi să publice anual numărul conturilor, valoarea totală a activelor şi structura investiţiilor. 

Dar experienţa externă arată că acestea nu vor fi suficiente pentru a înţelege impactul economic real. 

Ar conta şi câţi titulari unici există, câţi contribuie efectiv în fiecare an, care este contribuţia medie, câţi bani provin din portofolii transferate, care sunt retragerile şi cât contribuie angajatorii. 

Altfel, România ar putea ajunge la o valoare mare a activelor CEI fără ca aceasta să însemne automat că populaţia economiseşte mai mult. O parte a creşterii poate veni pur şi simplu din aprecierea burselor sau din mutarea unor portofolii deja existente. 

În spatele proiectului se află însă şi o problemă mai largă: nevoia populaţiei de a construi surse suplimentare de venit pentru perioada pensionării. 

„...în special în contextul în care fondul de pensii de stat este sub presiune, iar demografic, presiunile vor crește în viitorul apropiat”, spune Radu Cojoc. 

În acelaşi timp, modelele americane arată şi că participarea la asemenea produse nu este distribuită egal. IRA sunt mai răspândite în gospodăriile cu venituri mai mari, care au şi mai mult capital disponibil pentru economisire. 

Poate CEI să aducă o nouă generaţie de investitori la bursă? 

Aceasta este poate miza cea mai importantă pentru piaţa locală. 

România are deja investitori care cumpără acţiuni, obligaţiuni, ETF-uri sau fonduri prin conturi normale. Dacă aceştia îşi mută pur şi simplu portofoliile într-un nou vehicul fiscal, CEI va acumula active, dar nu va extinde neapărat baza de investitori. 

Impactul este mult mai mare dacă mecanismul reuşeşte să atragă persoane care astăzi nu investesc deloc. 

„Da, cu siguranță va deschide ușa către noi investitori care se îndreaptă spre bursă”, spune Radu Cojoc. 

Antonio Oroian condiţionează însă acest potenţial de modul în care produsul va fi construit şi distribuit. 

„Da, dacă este simplu, ieftin și ușor de accesat prin bănci și brokeri. Contribuțiile automate prin salariu și participarea angajatorilor ar putea crește semnificativ numărul investitorilor pe termen lung.” 

Aici experienţa internaţională arată că designul produsului poate conta aproape la fel de mult precum fiscalitatea. Un cont care presupune proceduri complicate, costuri greu de înţeles şi decizii investiţionale dificile riscă să rămână un produs pentru cei care investesc deja. 

Un mecanism simplu, cu contribuţii recurente şi acces prin intermediarii financiari cu care populaţia lucrează deja, poate avea o audienţă mult mai mare. 

Problema de fond: investitorii cred în produs, dar vor să creadă şi în regulile lui peste 20 de ani 

Reacţiile publicului la proiect indică un paradox. 

Ideea de a investi pe termen lung într-un cadru fiscal favorabil este bine primită de o parte importantă dintre cei interesaţi de piaţa de capital. Întrebarea cea mai frecventă nu este însă dacă bursa poate scădea, ci dacă regulile vor rămâne aceleaşi. 

Pentru un produs în care o persoană de 30-35 de ani ar putea ţine bani până după 60 de ani, predictibilitatea fiscală devine parte din produs. 

Investitorii vor să ştie dacă taxarea va rămâne aceeaşi, dacă vor fi modificate ulterior condiţiile de retragere şi dacă avantajele promise astăzi vor exista şi peste două sau trei decenii. 

Aceasta este poate diferenţa dintre un produs fiscal atractiv pe hârtie şi unul în care populaţia este dispusă să blocheze efectiv capital pe termen lung. 

CEI au trecut de Parlament. De aici începe însă testul real 

Pentru România, adevăratul test va fi dacă CEI determină populaţia să economisească şi să investească mai mult, dacă aduce persoane noi către piaţa de capital şi dacă poate păstra încrederea investitorilor pe un orizont care se măsoară nu în luni sau ani, ci în decenii. 

Iar pentru asta, avantajul fiscal este doar începutul. Costurile, flexibilitatea, oferta de investiţii şi, mai ales, predictibilitatea regulilor vor decide cât de mare poate deveni în practică noua piaţă a Conturilor de Economii şi de Investiţii.

FAQ – Conturile de Economii și de Investiții (CEI)

1. Ce sunt Conturile de Economii și de Investiții (CEI)?
CEI sunt conturi prin care persoanele fizice vor putea economisi și investi pe termen lung în instrumente financiare, beneficiind de un regim fiscal diferit de cel al unui cont obișnuit de brokeraj. Proiectul privind CEI a fost adoptat de Camera Deputaților pe 16 septembrie 2026. 

2. Ce tipuri de Conturi de Economii și de Investiții vor exista?
Sistemul este împărțit în două variante: CEI-S și CEI-D. Principala diferență este momentul în care investitorul beneficiază de avantajul fiscal. 

3. Cum funcționează CEI-S?
În cazul CEI-S, investitorul depune bani fără să beneficieze de o deducere fiscală la momentul contribuției. În schimb, sumele retrase din cont beneficiază de scutire de impozit pe venit. 

4. Cum funcționează CEI-D?
În cazul CEI-D, sumele depuse pot fi deductibile pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități independente, în condițiile prevăzute de lege. Angajatorii pot contribui și ei pentru salariați dacă acest beneficiu este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern. La retragere, sumele din CEI-D sunt impozitate integral prin reținere la sursă. 

5. Ce se întâmplă cu taxele pentru câștigurile obținute în interiorul CEI?
Veniturile obținute în interiorul CEI pe perioada deținerii sunt prevăzute ca neimpozabile. Acest lucru permite ca dividendele, dobânzile și câștigurile realizate să rămână în cont și să poată fi reinvestite. 

6. În ce instrumente se vor putea investi banii din CEI?
Banii vor putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni, OPCVM-uri și alte instrumente financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau pe anumite piețe echivalente din state terțe membre OCDE. 

7. Se va putea investi prin CEI și pe piețele externe?
Da. Universul investițional nu este limitat la Bursa de Valori București. Investitorii vor putea avea expunere pe mai multe companii, sectoare și piețe, inclusiv pe piețe externe eligibile. 

8. Când vor putea fi retrași banii din CEI?
Contribuțiile pot fi făcute până la deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre aceste momente intervine primul. Retragerile sunt legate de același prag temporal. 

9. CEI poate înlocui un fond de urgență?
Restricțiile privind accesul la bani fac ca CEI să nu poată înlocui un fond de urgență, economiile pentru cumpărarea unei locuințe sau un portofoliu destinat unor obiective pe termen mediu. 

10. Se vor putea avea mai multe conturi CEI?
Da. O persoană fizică va putea avea mai multe conturi CEI, inclusiv la administratori diferiți. Acestea vor putea fi oferite de societăți de servicii de investiții financiare și de bănci autorizate să furnizeze serviciul de administrare de portofolii. 

11. Se va putea muta un CEI de la un administrator la altul?
Da. Activele vor putea fi transferate integral sau parțial către un alt administrator, dacă noul cont este de același tip. Proiectul prevede un termen de maximum 15 zile lucrătoare, iar administratorul nu poate percepe un comision specific pentru acest transfer. 

12. Sunt banii din CEI protejați dacă piața scade?
Nu. Protecția juridică a activelor nu înseamnă protecție împotriva pierderilor generate de evoluția pieței. Fondul de Compensare a Investitorilor poate interveni în condițiile legii dacă intermediarul nu poate restitui fondurile sau instrumentele eligibile, plafonul fiind echivalentul în lei a 20.000 de euro pentru fiecare investitor eligibil. 

13. Banii și investițiile din CEI aparțin investitorului?
Da. Banii și investițiile din CEI aparțin titularului contului și, în principiu, nu pot fi puse sub sechestru, cedate altcuiva sau utilizate drept garanție, cu excepțiile prevăzute de lege în cazul moștenirii. 

14. CEI sunt deja disponibile în România?
Nu încă. Adoptarea proiectului de către Parlament nu înseamnă că aceste conturi pot fi deschise imediat. Legea trebuie să treacă prin etapele ulterioare ale procedurii legislative, iar ASF va trebui să stabilească prin reglementări secundare o serie de detalii privind funcționarea sistemului.