România se confruntă în august 2026 cu o situație energetică neobișnuită: ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, producția hidro este afectată de secetă, iar țara se bazează mai mult pe importuri și pe celelalte capacități disponibile pentru acoperirea consumului.

Cauza principală este scăderea fără precedent a nivelului Dunării. Apa este importantă pentru sistemul de răcire al centralei de la Cernavodă, iar atunci când nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar funcționării normale, oprirea reactoarelor a devenit inevitabilă.

În același timp, criza arată o problemă mai profundă a sistemului energetic: România poate avea surplus de energie în timpul zilei, când producția solară este ridicată, dar poate avea nevoie deimporturi în orele de seară, când soarele nu mai produce, iar consumul crește. 

De ce este criză energetică în România? 

Situația actuală este rezultatul suprapunerii mai multor factori.

Primul și cel mai important este seceta severă, care a redus drastic debitele Dunării și ale altor cursuri de apă. Acest lucru afectează producția hidro și, în cazul Cernavodă, disponibilitatea apei necesare răcirii reactoarelor. 

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a intrat în procedura de oprire controlată pe 13 august. Astfel, România a rămas temporar fără producție de energie nucleară. Cele două reactoare au câte aproximativ 700 MW și asigură împreună, în condiții normale, aproximativ 20% din energia electrică produsă de România. 

Problema a devenit critică din cauza nivelului Dunării. Pe 12 august, la Cernavodă, nivelul apei ajunsese la 182 de centimetri, sub cota de 185 de centimetri necesară pentru funcționarea normală a centralei. 

Oprirea Unității 2 nu a fost o oprire de urgență provocată de o defecțiune a reactorului, ci o procedură controlată, determinată de condițiile hidrologice. 

Dunărea continuă să scadă 

Problema nu s-a încheiat odată cu oprirea centralei.

La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării era estimat la aproximativ1.400 m³/sla jumătatea lunii august și urma să scadă până la 1.300 m³/s pe 21 august. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de aproximativ 3.900 m³/s.

Așadar, debitul prognozat pentru 21 august reprezintă aproximativ o treime din media obișnuită a lunii august.

Acesta este unul dintre motivele pentru care situația nu poate fi rezolvată rapid doar prin repornirea reactoarelor. Revenirea la funcționarea normală depinde de condițiile hidrologice și de posibilitatea ca nivelul apei să revină peste pragurile necesare. 

Ce înseamnă oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă? 

Impactul este important deoarece România pierde temporar aproximativ1.400 MW de capacitate nucleară.

Energia nucleară are un rol important în sistem deoarece producția este relativ constantă și nu depinde de soare, vânt sau nivelul apei din lacurile de acumulare.

Odată cu oprirea celor două unități, diferența trebuie acoperită din alte surse: producție hidro și eoliană disponibilă, centrale pe combustibili fosili, energie solară și importuri.

Ministerul Energiei a indicat că Sistemul Electroenergetic Național dispune de mai multe resurse pentru compensarea producției pierdute, inclusiv producție eoliană, hidro și Grupul 4 de la Rovinari, cu o putere de aproximativ 330 MW.

Pe 17 august, grupul de la Rovinari a fost pregătit pentru reconectarea la sistem, pentru a contribui la reducerea importurilor de electricitate. Producția suplimentară este estimată la aproximativ 300 MW.

Asta nu înseamnă însă că România a rămas fără energie.

Sistemul energetic continuă să funcționeze, iar consumul este acoperit prin combinația dintre producția internă disponibilă și importuri. Problema este că marja de siguranță este mai mică decât într-o perioadă normală. 

De ce România poate avea energie în exces ziua și să importe seara? 

Aici apare una dintre cele mai importante explicații pentru criza energetică din 2026.

România a adăugat în ultimii ani numeroase capacități fotovoltaice. În zilele cu soare, acestea pot produce cantități foarte mari de energie în intervalul prânzului.

Pe 15 august, de exemplu, consumul intern a coborât sub3.000 MW în anumite intervale ale zilei, în timp ce producția solară a fost suficient de ridicată încât energia regenerabilă să acopere o mare parte din consum și să permită exporturi.

Evoluția producției, consumului și schimburilor de energie poate fi urmărită în timp real pe PowerGrid.ro, unde sunt disponibile date privind Sistemul

După apus, situația se schimbă radical.

Panourile fotovoltaice nu mai produc, însă consumul rămâne. În plus, orele de seară sunt printre cele mai dificile pentru sistem, motiv pentru care autoritățile au recomandat reducerea voluntară a consumului în intervalul 19:00–23:00.

Aceasta este una dintre contradicțiile centrale ale sistemului energetic actual:

România nu duce neapărat lipsă de energie pe parcursul întregii zile. Problema este că nu are întotdeauna energia potrivită în momentul în care este nevoie de ea. 

De ce este atât de importantă stocarea energiei? 

Aici intervine una dintre cele mai importante soluții pentru România: stocarea energiei în baterii. 

Într-o zi însorită, energia solară poate fi produsă în exces între orele de prânz. În loc să fie exportată sau să determine scăderea prețurilor pe piață, o parte din această energie poate fi stocată. 

Seara, când producția solară dispare, energia din baterii poate fi introdusă în sistem. 

Un exemplu concret este proiectul de la Gura Ialomiței, unde prima fază a unui sistem de stocare cu o capacitate de 150 MW / 300 MWh a fost pusă în funcțiune în iunie 2026. Proiectul este prevăzut să ajungă la 250 MW / 500 MWh după finalizarea celei de-a doua faze. 

Ideea este importantă pentru criza actuală: energia produsă în exces în timpul zilei poate fi păstrată pentru orele în care producția solară scade. 

Stocarea nu rezolvă problema Dunării și nu poate înlocui producția nucleară pierdută. Dar poate reduce una dintre vulnerabilitățile sistemului: diferența dintre momentul în care energia este produsă și momentul în care este consumată. 

Cât de mult se bazează România pe importuri? 

Odată cu oprirea Unității 2, importurile au devenit mai importante pentru echilibrarea sistemului.

România are o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, ceea ce îi permite să importe energie atunci când producția internă nu este suficientă. 

Importurile nu reprezintă în sine o anomalie. Într-o piață europeană interconectată, energia circulă permanent între state în funcție de producție, consum și preț. 

Problema este că România are nevoie de importuri tocmai într-o perioadă în care condițiile meteo afectează mai multe sisteme energetice din regiune. 

De aceea, soluția nu poate fi doar „să cumpărăm mai multă energie”. Importurile sunt o plasă de siguranță, dar securitatea energetică pe termen lung presupune suficiente capacități interne și suficientă flexibilitate pentru a face față unor perioade dificile. 

Ce se întâmplă cu prețurile la energie? 

O reducere bruscă a producției interne poate pune presiune asupra prețurilor, mai ales în orele în care cererea este ridicată. 

Dacă energia solară nu mai produce, hidro este limitat de secetă, iar producția nucleară este indisponibilă, sistemul trebuie să apeleze la alte surse, inclusiv importuri și capacități de producție mai costisitoare. 

Pentru consumatorii casnici, însă, evoluția facturii nu este determinată automat de prețul de pe piața angro dintr-o anumită zi. Contează și contractul încheiat cu furnizorul și momentul în care acesta este reînnoit. 

Reprezentanții furnizorilor au avertizat că unii consumatori pot întâlni prețuri mai mari la reînnoirea contractelor, însă impactul nu este identic pentru toți consumatorii. 

Prin urmare, criza energetică poate însemna presiune suplimentară asupra prețurilor, dar nu permite, de una singură, o estimare exactă a viitoarelor facturi. 

Ce soluții are România? 

Criza din această vară arată că România are nevoie de mai multe soluții care să funcționeze împreună. 

Stocarea este importantă pentru folosirea energiei solare produse în exces în timpul zilei. 

Capacitățile flexibile de producție sunt necesare pentru momentele în care producția solară și eoliană scade.

Producția nucleară rămâne importantă pentru asigurarea unei surse stabile de energie, iar proiectele care vizează dezvoltarea sectorului nuclear pot avea un rol strategic pe termen lung.

Energia hidro rămâne o componentă importantă a mixului energetic, dar seceta din 2026 arată că dependența de resursele de apă vine și cu vulnerabilități.

Rețelele și interconectările trebuie să permită transportul rapid al energiei între zone și schimburile cu țările vecine.

Iar eficiența și flexibilitatea consumului pot reduce presiunea în orele de vârf. De aceea, intervalul 19:00-23:00 a devenit unul important în recomandările autorităților. 

Pe termen lung, România are nevoie de un sistem energetic mai flexibil și mai rezilient, cu suficiente capacități de producție, stocare și transport pentru a face față perioadelor de dezechilibru. 

FAQ 

De ce este criză energetică în România în 2026? 

Criza energetică este legată în principal de seceta severă și scăderea nivelului Dunării, care au afectat producția hidro și au dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă. 

De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă? 

Nivelul Dunării a coborât sub pragul necesar funcționării normale a centralei. Pe 12 august, nivelul apei la Cernavodă era de 182 cm, față de pragul de 185 cm. 

Cât de scăzut este nivelul Dunării? 

La jumătatea lunii august, debitul Dunării la intrarea în România era estimat la aproximativ 1.400 m³/s, cu o prognoză de 1.300 m³/s pentru 21 august. Media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3.900 m³/s. 

România a rămas fără energie electrică? 

Nu. Consumul este acoperit prin producția internă disponibilă, importuri și măsuri de echilibrare a sistemului energetic. 

De ce România exportă energie ziua și importă seara? 

Producția solară poate fi foarte ridicată în timpul zilei, când consumul este mai redus. După apus, producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat, ceea ce poate crește necesarul de importuri. 

De ce este importantă stocarea energiei? 

Bateriile permit păstrarea unei părți din energia produsă în exces în timpul zilei și utilizarea acesteia în orele în care producția solară scade. 

Câtă energie poate importa România? 

România are o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW, care permite importul de energie atunci când producția internă nu este suficientă. 

Criza energetică va crește facturile la energie? 

Situația poate pune presiune asupra prețurilor, în special în perioadele în care producția internă este redusă și cererea este ridicată. Impactul asupra facturii depinde însă și de contractul fiecărui consumator și de momentul reînnoirii acestuia.