Importanța stocării este accentuată de situațiile de stres al sistemului, precum cea din prima săptămână de octombrie, în intervalul orar 20. În acea perioadă, producția internă a scăzut la aproximativ 4.100 MW, pe fondul absenței unităților nucleare și a unei reduceri dramatice a producției hidroelectrice, în timp ce consumul a ajuns la aproape 6.400 MW. Acest decalaj a generat importuri de peste 2.000 MW, subliniind necesitatea extinderii capacităților de stocare pentru a reduce dependența de piața externă în intervalele de vârf.
Bateriile de stocare a energiei în România: recorduri de livrare și proiecții de creștere până la 4 GW
Bateriile de stocare a energiei: Contextul importurilor masive în vârfurile de consum
Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la o putere de 1.162 MW, înregistrând recorduri de descărcare în sistemul energetic național în perioadele de vârf.
Capacitatea de stocare a energiei electrice din România a continuat să crească, ajungând la o putere instalată de 1.162 MW și o capacitate de 2.312 MWh. În prima săptămână de octombrie 2026, gradul de utilizare a acestor instalații a atteint 97,2%, o valoare mai ridicată decât cea înregistrată în lunile precedente, conform datelor care acoperă perioada 1 august - 7 octombrie.
Performanța bateriilor este resimțită în special în intervalele de vârf de consum, când producția internă este insuficientă. În prima săptămână de octombrie, bateriile au livrat în medie 518 MW în intervalul orar 20, aceasta fiind cea mai mare valoare orară de seară. Recordul de descărcare în Sistemul Energetic Național a fost însă înregistrat pe 15 septembrie, la ora 20:23, când s-au livrat 771 MW. Aproximativ 51% din capacitatea de stocare a fost utilizată pentru livrarea energiei între orele 19:00 și 23:00.
CONTUL PENTRU ACȚIUNI
Ce cont îmi trebuie ca să cumpăr acțiunile unei bănci?
Investițiile implică riscuri. Poți pierde capitalul investit.
Ce cont îmi trebuie ca să cumpăr acțiunile unei bănci?
Investițiile implică riscuri. Poți pierde capitalul investit.
Din punct de vedere economic, exploatarea acestor instalații este profitabilă datorită diferenței de preț dintre perioadele de consum redus și cele de vârf. Operatorii pot achiziționa energie în perioadele de prânz, când prețurile în PZU pot scădea până la zero sau câteva lei/MWh, pentru a o vinde seara la prețuri mult mai ridicate, care au atins valori de 1.300 lei/MWh în momente de stres al sistemului.
Estimările pentru extinderea capacității indică atingerea unei puteri de 2 GW până la sfârșitul anului 2026, confirmând prognozele făcute anterior de vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, estimează că puterea instalată va ajunge la minimum 4 GW până la finalul anului următor, dublându-se față de nivelul actual.
Analizând perspectiva regională, Liviu Gavrilă a precizat că România trebuie să își dimensioneze investițiile în funcție de propriul mix energetic și nevoile economice, fără a face extrapolări simple din Bulgaria, unde estimările indică între 6 și 8 GW putere instalată. Expertul consideră că stabilitatea sistemului românesc, care ar putea reduce semnificativ ecartul dintre prețul de gol și cel de vârf, va fi atinsă atunci când puterea instalată va ajunge în zona de 6-7 GW, cu o autonomie de minimum 3-4 ore.
Surse
- Economica.net: Bateriile de stocare a energiei din România contează din ce în ce mai mult: ajung să descarce în vârful de seară, uneori, aproape cât un reactor de la Cernavodă
- Financiarul: Bateriile din România au livrat în medie 518 MW la ora 20, când consumul depășea producția
- Economica.net: Cât ajută acum bateriile sistemul energetic din România în vârful de consum de seară. Cifre oficiale și un record
- Categorii:
- Energie