Indicele
BET al Bursei de Valori Bucureşti a încheiat
luna iulie la 36.154,88 puncte, în creştere cu 11,29% faţă de finalul lui iunie - cel mai bun randament lunar din ianuarie 2012 - într-o lună în care rulajul
pe piaţa de
acţiuni a ajuns 2,9 mld. lei. Din ianuarie 2001 până acum, doar 15 luni au adus randamente mai mari, iar cele mai multe dintre ele se plasează în intervalul 2001-2009, când indicele pornea de la câteva sute sau câteva mii de puncte, potrivit
bvb.ro.
Ultima lună mai bună a fost ianuarie 2012, cu un plus de 12,70%. De la începutul anului, BET a câştigat 47,94%, iar faţă de finalul lui iulie 2025, aproape 80%. Creşterea a venit împreună cu o activitate neobişnuită pentru mijlocul verii, perioadă în care bursa locală este de regulă lentă. În iulie s-au tranzacţionat 624,9 milioane de acţiuni în 253.429 de tranzacţii, cu o valoare de 2,99 mld. lei - peste nivelul din iulie 2023, luna listării Hidroelectrica, care era până acum reperul istoric al pieţei. Este şi a 17-a lună consecutivă cu rulaje de peste 1 mld. lei. Capitalizarea companiilor listate a ajuns la circa 707 mld. lei. Avansul a fost condus de energie. Indicele BET-NG, care grupează companiile din petrol, gaze şi electricitate, a urcat cu 13,44% în iulie. La polul opus, indicele fondurilor de investiţii BET-FI a adăugat 3,43%, iar BETAeRO, pentru companiile mici din piaţa
AeRO, 3,79%. Cele mai mari creşteri au fost la Cris-Tim (Ă45,57%), Electrica (Ă27,14%), Aquila (Ă24,14%), Romgaz (Ă23,17%) şi OMV Petrom (Ă18,68%). Contribuţia la indice diferă însă de procente: Romgaz şi OMV Petrom cântăresc împreună aproape 30% din BET şi au tras indicele în sus, în timp ce Cris-Tim, listată de mai puţin de un an, are o pondere de 0,71% şi un free-float redus, care amplifică mişcările de preţ fără să conteze mult la nivelul indicelui. Singura scădere importantă din BET a fost la Nuclearelectrica, minus 10,53% în iulie. Compania a oprit controlat, pe 27 iulie, Unitatea 1 de la
Cernavodă, din cauza nivelului scăzut al Dunării, şi a anunţat apoi pregătirea opririi Unităţii 2, decizie revizuită ulterior. Tot în iulie, acţionarii au fost convocaţi pentru
reevaluarea proiectului de reactoare modulare de la Doiceşti, iar Corpul de control al premierului a publicat o sinteză pe acest subiect, ale
cărei concluzii au fost respinse de conducerea companiei. Evoluţia s-a produs pe un fond macroeconomic dificil, cu inflaţie de peste 10% şi economie în contracţie. Explicaţia ţine în bună măsură de fluxuri: banii veniţi de la investitorii individuali şi din fondurile deschise au intrat într-o piaţă cu ofertă limitată de acţiuni, în condiţiile în care fondurile de pensii Pilon II deţin peste jumătate din free-float-ul majorităţii emitenţilor mari şi au fost, în prima parte a anului, mai degrabă vânzători. Analiştii care au descris acest mecanism au atras atenţia că fondurile pe indici cumpără fără legătură cu rezultatele companiilor şi că aceleaşi fluxuri pot accentua şi o eventuală corecţie.