30.07.2026
Costurile de împrumut ale Statelor Unite au atins cel mai ridicat nivel din 2007, după ce Fed a menţinut dobânzile neschimbate, accentuând temerile că banca centrală nu va reuşi să ţină sub control şocul inflaţionist
Costurile de împrumut ale Statelor Unite au atins cel mai ridicat nivel din 2007, după ce Rezerva Federală (Fed) a menţinut dobânzile neschimbate, accentuând temerile că banca centrală nu va reuşi să ţină sub control şocul inflaţionist provocat de războiul declanşat de Donald Trump împotriva Iranului, scrie FT. Randamentul obligaţiunilor de stat americane cu scadenţa la 30 de ani a crescut cu 0,14 puncte procentuale, până la 5,23%, după decizia Fed de miercuri, semnalând îngrijorarea investitorilor că explozia preţurilor petrolului, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea declanşa un nou episod de inflaţie persistentă. A fost cea mai mare creştere de la turbulenţele generate de anunţul privind „Ziua Eliberării” făcut de Trump în aprilie 2025. Preşedintele Fed, Kevin Warsh, a promis că banca centrală nu va „ezita” în lupta pentru temperarea inflaţiei, după ce Comitetul Federal pentru Operaţiuni pe Piaţa Deschisă (FOMC) a menţinut dobânda de politică monetară în intervalul 3,5%-3,75% pentru a cincea şedinţă consecutivă. El a susţinut, de asemenea, că majorarea randamentelor obligaţiunilor dintre şedinţele Fed din iunie şi iulie a echivalat, în esenţă, cu o înăsprire a politicii monetare. „Preţurile din pieţele financiare nu au stat pe loc în această perioadă. Ele au reacţionat, pe de o parte, la datele privind inflaţia, iar pe de altă parte la ritmul puternic al creşterii economice, astfel încât atât dobânzile nominale, cât şi cele reale au crescut”, a declarat Warsh în cadrul conferinţei de presă de după şedinţă. Pieţele estimau o probabilitate de aproximativ o treime ca Fed să majoreze dobânzile miercuri, un nivel neobişnuit de ridicat, care i-a determinat pe unii investitori să parieze pe o surpriză din partea băncii centrale. Decizia de a menţine dobânzile neschimbate, împreună cu accentul pus de Warsh pe evoluţiile din pieţe dintre şedinţele Fed, i-a neliniştit pe unii dintre participanţii la cea mai mare piaţă de obligaţiuni din lume. „Răspunsul lui Warsh privind inflaţia a părut să fie: «Lăsăm piaţa să facă treaba în locul nostru»”, a declarat Lou Brien, strateg economic la DRW Trading. „Iar acest răspuns nu a fost suficient de convingător pentru piaţă.” Robert Sockin, economist-şef pentru SUA la PGIM, a spus: „Cea mai mare problemă a conferinţei de presă a fost că Warsh nu a explicat de ce Fed nu a majorat dobânzile.” El a subliniat că saltul randamentelor obligaţiunilor pe termen lung reprezintă „un adevărat motiv de îngrijorare”, adăugând: „Se vor teme că îşi pierd credibilitatea şi vor adopta o poziţie şi mai fermă în privinţa politicii monetare în următoarele săptămâni.” Acţiunile americane au înregistrat scăderi puternice pe fondul creşterii costurilor de finanţare, indicele S&P 500 coborând cu 1,5%. Nasdaq 100, dominat de companii din tehnologie sensibile la creşterea randamentelor obligaţiunilor, a scăzut cu 2,1%. Decizia de miercuri a fost contestată de trei membri ai FOMC — Lorie Logan, preşedinta Fed Dallas, Beth Hammack, preşedinta Fed Cleveland, şi Neel Kashkari, preşedintele Fed Minneapolis — care au susţinut că dobânzile ar fi trebuit majorate imediat. Divergenţele au apărut într-un moment în care tot mai mulţi investitori pariau că Fed va fi nevoită să majoreze dobânzile în curând, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor petrolului, care ameninţă să declanşeze un nou val amplu de inflaţie.
