Zilele trecute, cu doar un singur reactor în funcţiune la centrala nucleară de la Paks, şi acela producând la nici jumătate din capacitate, Ungaria practic nu a mai reuşit să exporte electricitate nici măcar când soarele strălucea sus
pe cer, deşi în ultimii ani s-a insistat orbeşte pe instalarea de panouri fotovoltaice. Luni, Ungaria a fost nevoită să importe energie electrică în fiecare minut al zilei. Iar conexiunile de import au ajuns aproape de limita maximă de transport. „Salvatorul“ tradiţional al Ungariei este Slovacia, campion mondial la producţia de energie nucleară. Dar, potrivit Operatorului Sistemului de Electricitate din Bulgaria (ESO), ţara a primit din partea Ungariei cereri de
export de electricitate de 4.000-5.000 MW pe zi. Mai mult decât cererile din partea României, care însumează 3.500-3.600 MW pe zi. Bulgaria exportă electricitate şi în Serbia şi în Macedonia de
Nord. „Nu am văzut niciodată un aşa miracol. Am atins 32-33.000 MW/h în exporturi pe zi“, a exclamat într-un interviu la postul naţional de radio din Bulgaria Dimitar Zarcev, director la ESO. Ieri, potrivit datelor ESO, Bulgaria a exportat electricitate în principal către
România, în unele intervale cantitatea livrată depăşind producţia celor două reactoare nucleare are centralei de la Kozlodui. Aceasta include, probabil, şi livrări către Ungaria, ţară cu care Bulgaria nu poate fi conectată direct. Julian Popov, fost ministru al mediului, a explicat într-un
alt interviu, la televiziunea naţională, că Bulgaria este numărul unu în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte exporturile de energie electrică în raport cu propriul consum. „Adică exportăm în străinătate la fel de mult cât consumăm aici din propria producţie. Împreună cu Grecia, oarecum salvăm regiunea, care este în criză“, a spus
el. Fostul ministru crede că ţara este privită ca un fel de experiment din care restul UE învaţă. El a atribuit acest succes capacităţii solare masive instalate în ţară, de aproximativ 6 GW, şi capacităţii record de stocare a energiei în baterii - în jur de 5 GW, sau 15 GW/h. Aceste lucruri permit ţării să exporte energie electrică în orele de vârf, să o stocheze şi să echilibreze producţia inegală din regiune. Ieri, Bulgaria a importat electricitate din Grecia, dar acestea s-au oprit în perioada de vârf al consumului. Totuşi, importurile au fost eclipsate de exporturi. O altă sursă de import, mult mai
mică, este Turcia. Cotele maxime ale exporturilor către România au fost atinse în intervalele orare 15:00 - 16:00 şi 20:00 - 21:00 şi au fost de 2.190 MW respectiv 2.145 MW. Ca regulă, Bulgaria importă din Grecia când energia de acolo are cele mai mici preţuri de pe piaţă şi seara, când preţurile cresc semnificativ, exportă în cantităţi mari în România. „Bulgaria ajută unele ţări din regiune. Funcţionarea Kozloduiului este critică şi pentru funcţionarea sistemului din România“, a comentat şi Iva Petrova, ministrul energiei. Conform ESO, peste 51% din energia electrică din Bulgaria este produsă în aceste zile de parcurile fotovoltaice. Acestea generează 3.639 MW, urmate de Kozlodui, cu aproape 1.980 MW, şi de termocentrale, cu aproximativ 863 MW. Kozlodui este singura centrală nucleară de pe Dunăre care nu este afectată de cotele mici ale marelui fluviu. Guvernul spune că funcţionarea normală a centralei bulgare se datorează în mare măsură bunei întreţineri a staţiei de pompare, a canalelor de
apă şi a instalaţiilor hidrotehnice. Potrivit experţilor care au comentat situaţia din ultimele zile, adâncimea canalelor de apă a fost mărită în urmă cu câţiva ani, ceea ce permite răcirea normală a reactoarelor în prezent. Dimitar Zarcev, directorul de la ESO, a explicat şi că Bulgaria are ceva capacitate disponibilă în centralele termice. Apoi, există centralele hidroelectrice. Anul acesta a fost foarte bun în ceea ce priveşte barajele, deoarece ploile şi topirea zăpezii le-au umplut la niveluri nemaivăzute în ultimii 7-8 ani. Astfel, Bulgaria are