Economiştii de la Frankfurt risipesc optimismul investitorilor americani. BCE spune că sectorul companiilor din tehnologie ar putea fi lovit de o corecţie pe bursă

O corecţie a acţiunilor companiilor de tehnologie din SUA este probabilă şi ar putea ameninţa stabilitatea financiară a zonei euro, chiar dacă inteligenţa artificială va confirma în final aşteptările investitorilor, avertizează o echipă de economişti ai Băncii Centrale Europene. Într-o analiză publicată luni pe blogul BCE, cercetătorii scriu că o scădere a sectorului tehnologic nu trebuie neapărat să fie provocată de o exuberanţă iraţională şi „ar trebui să fie aşteptată chiar dacă evaluările actuale sunt raţionale”. Avertismentul este relevant pentru Europa în ciuda faptului că cea mai mare parte a creşterilor din acţiunile tech din ultimii ani s-a produs pe pieţele americane. Gospodăriile din zona euro au o expunere de aproximativ 440 de miliarde de euro la acţiuni tech americane, potrivit economiştilor, în principal prin fonduri de investiţii, în timp ce asigurătorii şi fondurile de pensii au de asemenea expuneri semnificative la grupul de companii tehnologice cunoscut drept Magnificent Seven. Pieţele de capital din SUA şi din zona euro au fost istoric puternic corelate, ceea ce îi lasă pe investitorii europeni vulnerabili la un colaps pe Wall Street, adaugă economiştii. Un „eşec al pariului pe inteligenţa artificială în SUA nu ar rămâne o problemă americană”, ci ar putea deveni „o chestiune de stabilitate financiară pentru zona euro”, scriu aceştia, precizând că un colaps al pieţei de capital combinat cu o „instabilitate mai amplă a pieţelor” ar fi deosebit de periculos. Indicele Nasdaq 100, dominat de companiile de tehnologie, a fost lovit de vânzări masive luna trecută, dar a revenit ulterior aproape de maximul istoric. Economiştii BCE amintesc că, în episoadele istorice similare, o tehnologie cu adevărat transformatoare a atras investiţii, iar evaluările companiilor care au adoptat-o au crescut puternic înainte de a se prăbuşi. „În fiecare caz, o tehnologie cu adevărat transformatoare a atras investiţii, iar evaluările bursiere ale firmelor care au adoptat-o au crescut puternic înainte de a scădea abrupt”, scriu aceştia. Ei argumentează că astfel de salturi tehnologice creează o „incertitudine extremă”, deoarece impactul global asupra economiei este iniţial neclar. Într-o fază timpurie a unei inovaţii de ruptură, acţiuni pionier precum Nvidia oferă oportunităţi majore pentru investitorii timpurii, care în cel mai bun caz pot obţine câştiguri uriaşe, dar în cel mai rău caz pot pierde întreaga investiţie. „Această «valoare de opţiune» creşte evaluările bursiere ale companiilor care adoptă primele tehnologia, ceea ce face ca raportul dintre preţ şi profit să urce abrupt”, notează economiştii. Situaţia se schimbă însă atunci când tehnologia are succes şi se răspândeşte în întreaga economie. Incertitudinea legată de tehnologia respectivă se mută astfel de la companii individuale la economie în ansamblu. „Dacă apoi ceva merge prost cu acea tehnologie, întreaga economie suferă”, susţin cercetătorii. Spre deosebire de riscurile legate de companii individuale, incertitudinea la nivelul întregii economii „nu poate fi diversificată”, ceea ce îi determină pe investitori să ceară randamente mai mari pentru a compensa riscurile asumate. Deşi adoptarea cu succes a inteligenţei artificiale poate creşte profiturile, majorarea acestei prime de risc împinge evaluările bursiere în direcţia opusă, ceea ce înseamnă că preţurile acţiunilor pot scădea în cele din urmă chiar dacă tehnologia are succes. Economiştii scriu de asemenea că ciclurile de tip boom-bust din sectorul tehnologic pot fi alimentate de investitori „excesiv de încrezători şi excesiv de optimişti”, care „împing preţurile dincolo de fundamente”. „Când încrederea excesivă se estompează, preţurile pot scădea chiar mai abrupt decât în scenariul raţional”, arată aceştia, precizând totuşi că acest lucru nu înseamnă că preţurile nu ar mai putea creşte de la nivelurile actuale, nici măcar după o corecţie. „Dacă inteligenţa artificială se dovedeşte suficient de transform