Mihai Ghigiu estimează că România ar putea pierde temporar 3,4 miliarde de euro din PNRR: Cererile de plată și riscurile asociate

Actualizare Premierul Niculescu se implică personal în negocierea fondurilor PNRR suspendate

Premierul Luca Niculescu a declarat că se implică personal în negocierile cu Comisia Europeană pentru recuperarea fondurilor PNRR aflate în pericol. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Niculescu a evitat să avanseze o sumă exactă care ar mai putea fi obținută, dar a subliniat că există în continuare posibilități de recuperare, explicând că atragerea acestor fonduri este esențială pentru reducerea deficitului bugetar. Șeful Executivului a confirmat participarea la dialogul cu oficialii europeni, alături de ministrul Fondurilor Europene și de cel al Finanțelor.

Premierul a explicat că rezultatul discuțiilor nu depinde exclusiv de intervențiile diplomatice, ci „în primul rând de cifre” și de îndeplinirea obligațiilor asumate. El a menționat că echipa de negociere se va mobiliza mai serios începând cu săptămâna următoare, dar a reamintit că, deși sunt mai mulți actori implicați, decizia finală rămâne legată de probele de îndeplinire a țintelor. Niculescu a pus accentul pe „semnalul” pozitiv pe care transmiterea acestor fonduri îl oferă.

„Eu cred că încă se mai poate recupera din aceste fonduri. Încă o dată, nu vreau să dau cifre, dar este important şi semnalul pe care-l dau”, a afirmat premierul Niculescu.

Premierul Luca Niculescu a explicat că efortul de recuperare a fondurilor este o prioritate care vizează reducerea deficitului. „Evident că vrem ca o mare parte dintre aceşti bani să se regăsească, pentru că, cu cât sunt mai mulți bani din fondurile europene care ajung în România, cu atât mai mic va fi deficitul. Dar este ceva la care lucrează ministrul Fondurilor Europene, ministrul Finanțelor și avem discuții zilnic despre fondurile europene și ne vom mobiliza și mai serios începând de săptămâna viitoare”, a declarat Niculescu la Antena 3. El a reiterat că, deși este unul dintre actorii implicați în dialog, „în primul rând, aici contează cifrele” și îndeplinirea condiționalităților.

Ministrul Mihai Alexandru Ghigiu a estimat că, din cei 6,4 miliarde de euro rămași de alocat prin cererile 5 și 6, România va încasa aproximativ 3 miliarde de euro până la finele anului, iar restul de 3,4 miliarde de euro urmează să intre într-o „zonă de suspendare”.

Autoritățile române au transmis sau urmează să transmită până la 6 noiembrie documente revizuite Comisiei Europene pentru a dovedi îndeplinirea țintelor PNRR. Comisia Europeană este așteptată să decidă la 20 noiembrie care jaloane sunt validate și care sunt sumele aferente ce vor fi plătite până la finalul anului 2026. Pentru țintele rămase în suspendare, România va avea la dispoziție următoarele două luni pentru clarificări, urmând ca o parte din fondurile suspendate să fie atractive posibil în primăvara anului 2027.

Actualizare Dragoș Pîslaru respinge ideea „greii moșteniri”: 1 miliard din PNRR se pierde politic, ceilalți bani depind de efortul guvernului

Problemele de raportare și documentare care pun în pericol atragerea a 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată din PNRR nu sunt noi, susține fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care aruncă vina pe capacitățile administrative reduse ale ministerelor de linie. Actuala conducere a MIPE a prezentat o situație îngrijorătoare privind jaloanele, dar Pîslaru a refutat mitul „greii moșteniri”, avertizând că „nu există o moștenire gravă”. Fostul ministru subliniază că responsabilitatea pentru îndeplinirea jaloanelor aparțin ministerelor care implementează reformele și investițiile, MIPE preluând rapoartele transmise și verificându-le în termenul stabilit.

Declarațiile vin după ce actuala conducere a MIPE a prezentat o situație îngrijorătoare privind ultimele două cereri de plată din PNRR, unde ministrul Mihai Ghigiu a anunțat că aproximativ 38 de ținte și jaloane sunt cu risc, iar din cele 6,4 miliarde de euro care ar trebui atrase prin ultimele două cereri de plată, România estimează că va încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro. Restul sumelor intră într-o „zonă de suspendare”.

Pîslaru, care a preluat portofoliul în iunie 2025, a acuzat lipsa unui sistem informatic integrat pentru gestionarea programului în perioada 2021-2024, ceea ce a făcut ca coordonarea MIPE să devină, în mare parte, una relativ decorativă. În opinia sa, problema a fost structurată de la bun început, dar nu este motiv suficient pentru actualii miniștri să nu își facă treaba.

Într-o postare pe Facebook, Pîslaru a explicat: „Cauza este foarte simplă: în perioada 2021-2024 «s-a ales» să nu existe un sistem informatic integrat pe PNRR. Astfel, coordonarea asigurată de MIPE a devenit, în mare parte, una relativ decorativă, un exercițiu axat doar pe adunat și centralizat hârtii”.

Fostul ministru a subliniat că întârzierile nu au apărut în ultimele luni, ci s-au acumulat încă din cererea de plată numărul 2 și au devenit evidente în blocajele aferente cererii de plată numărul 3, adăugând că intervine și dificultatea generată de funcționarea unui guvern interimar începând din mai 2026.

Pîslaru a respins ideea că echipa sa ar fi responsabilă de erorile actuale, explicând că, spre deosebire de PNL, PSD nu are un sistem de monitorizare. Fostul ministru este surprins de plângerile noilor miniștri despre lipsa datelor, spunând: „Avem aceeași echipă tehnică ca atunci când eram noi. Ei au avut și acum acces la date, iar noi am lucrat de zece ori mai tare”. El le recomandă actualilor miniștri să nu mai bată câmpii, ci să meargă la ministerele de linie și să le dea tócuțul pentru a le convinge să livreze date corecte.

Pîslaru a refuzat să identifice directorii de proiecte responsabili de erori, preferând să-i blameze pe miniștri. „Nu știu cine este responsabil pentru fiecare proiect, dar sunt sigur că sunt șefii de minister. Trebuie să vină la mine și să îmi arate că au lucrat pentru a obține dovezile. Așteptările mele nu sunt atât de greu de îndeplinit, cât să nu vină să-mi spună că nu se poate”, a afirmat Pîslaru.

Fostul ministru a subliniat că toate rapoartele despre jaloane au fost transmise de MIPE pe baza asumărilor oficiale ale ministerelor de linie, MIPE având un rol de transmitere a dovezilor. El speră că noii miniștri se vor ocupa de fiecare minister de linie pentru a verifica dacă erorile sunt banale sau dacă este ceva grav.

În aceeași postare, Pîslaru a detaliat situația jaloanelor: „Toate raportările privind îndeplinirea jaloanelor, adică exact cele care sunt acum întoarse pe toate fețele, au fost făcute sub semnătura asumată a ministerelor de linie. MIPE a transmis documentele mai departe plecând strict de la această asumare oficială a celor care implementează investițiile”. El este surprins că actualul ministru nu cunoaște acest aspect, amintind că nu există un sistem informatic.

Pîslaru a afirmat că are o imagine mai clară a problemelor, spunând: „Avem o imagine a problemelor, dar dacă vrem să vedem detalii trebuie să ne ducem la fiecare minister în parte”. Avertizează să nu mai bată câmpii, ci să se ducă la ministerele de linie și să le dea tócuțul pentru a le convinge să livreze date corecte, insistând că trebuie să vadă dacă sunt erori de formă sau ceva mai serios.

În timp ce Mihai Ghigiu cerea demisii pentru cei de la AMEPIP, Pîslaru a aruncat vina pe miniștri. Potrivit acestuia, toți miniștrii cu proiecte care nu au îndeplinit obiectivele PNRR ar trebui demisiați, spunând: „Trebuie să nu se bazeze pe echipele tehnice, ci să-i arunce la fiecare minister de linie și să se ocupe să livreze date. Nu mă interesează numele celor de la AMEPIP, ci vreau să vină la mine miniștrii de la agricultură, sănătate și transporturi”. Avertismentul vine după ce actualul ministru a aruncat vina pe actualul conducător al AMEPIP, cerându-i demisia.

Fostul ministru mai menționează că în perioada precedentă, la 31 august 2023, s-a decis creșterea sumelor pentru autostrăzi, pe fondul faptului că se pierdea PNRR-ul, astfel că autostrăzile au crescut brusc la 4,5 miliarde de euro.

Dragoș Pîslaru prezintă propriile estimări despre banii care mai pot fi recuperati. Fostul ministru apreciază că se pierd aproximativ un miliard de euro din PNRR, printre care fondurile pentru jaloanele rate, salarizarea unitară sau decarbonizarea.

Potrivit estimărilor lui Pîslaru, din totalul de 6,4 miliarde de euro rămase, un miliard este pierdut ireversibil. Rămân de negociat 2,5 miliarde de euro pentru decembrie.

Pîslaru aruncă vina pentru pierderea a 1 miliard din PNRR pe factorul politic. „Un miliard se pierde din motive politice, din cauza neadopării legii salarizării unitare”, a declarat Pîslaru.

Fostul ministru avertizează că restul de 2,5 miliarde de euro sunt în joc și trebuie negociati în continuare. Avertismentul vine după ce actualul ministru Mihai Ghigiu a anunțat că se va opri la 3 miliarde din cei 6,4 miliarde de euro și va prelua 3,4 miliarde de euro în suspendare.

Dragoș Pîslaru avertizează asupra responsabilității cadrelor politice, spunând că PNRR nu este un loc pentru specialiști, ci pentru politicieni cu discernământ. El subliniază că responsabilitatea actualilor miniștri este de a verifica datele și de a lua măsurile necesare.

Pîslaru atrage atenția asupra capacității administrative scăzute, cerând actualilor miniștri să revină la ministerele de linie pentru a verifica datele transmise Comisiei Europene.

„Comisia Europeană poate ierta mici devieri sau penalizări minore, dar nu va accepta niciodată lipsa capacității de a clarifica actele”, a precizat Pîslaru, cerând actualului Guvern să renunțe la explicațiile privind „greaua moștenire” și să verifice documentațiile transmise.

Pîslaru a cerut actualului Guvern să renunțe la explicațiile privind „greaua moștenire” și să verifice documentațiile transmise, evitând să piardă timpul căutând vinovați în altă parte.

Fostul ministru consideră că actuala conducere a MIPE și Guvernul au acum responsabilitatea de a rezolva problemele, în condițiile în care executivul are puteri depline și o capacitate mai mare de coordonare decât un guvern interimar.

„Suntem pe ultima sută de metri, iar actualul guvern nu mai are nicio scuză. Astăzi aveți puteri depline, sunteți un guvern relativ monocolor și aveți avantajul uriaș al unei ierarhii și coordonări directe și eficiente”, a afirmat Pîslaru.

Acesta le cere actualilor decidenți să verifice documentațiile transmise de ministere și să identifice dacă problemele sunt simple erori administrative, lipsuri în justificarea investițiilor sau nereguli mai grave.

„Lăsați povestea cu «greaua moștenire». Lăsați propaganda și minciuna. Nu vă mai risipiți timp încercând să găsiți vinovați în altă parte. Munciți. Guvernați. Negociați. Coordonați-vă. Obțineți dovezile și documentele justificative”, a transmis fostul ministru.

România a atras 13,27 miliarde de euro din PNRR, dintr-un total de 20,1 miliarde. Aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri de plată.

Potrivit datelor prezentate de actuala conducere a MIPE, România are alocate 20,1 miliarde de euro prin PNRR și a încasat până acum 13,27 miliarde de euro. Aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri de plată.

Situația celor două cereri este esențială pentru absorbția fondurilor europene, în condițiile în care termenul-limită pentru implementarea PNRR se apropie, iar România trebuie să demonstreze îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate în relația cu Comisia Europeană.

Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.

Actualizare AMEPIP respinge acuzațiile privind raportările PNRR: S-a utilizat datele oficiale ale ONRC, Comisia cere date suplimentare

Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a respins acuzaţiile ministrului Fondurilor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, cu privire la neîndeplinirea unor jaloane din PNRR, susţinând că a utilizat datele oficiale ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), conform textului ţintei aprobat la 17 iulie 2026. Într-un comunicat, AMEPIP a clarificat că Ţinta 442, vizând reducerea mandatelor provizorii în consiliile de administraţie ale întreprinderilor publice, se bazează pe indicatori calculaţi pe baza datelor ONRC. Institucia a precizat că, la cererea Comisiei Europene, a solicitat autorităţilor documente justificative pentru a dovedi componenţa efectivă a consiliilor la data de 31 august 2026, aceast paş find o verificare complementară, nu un înlocuitor al datelor ONRC. Conducerea AMEPIP, condusă de Anişoara Ulcelușe-Pîrvan, a confirmat că rămâne în dialog tehnic cu Comisia, transmitând documentaţia necesară verificării pe eșantion, în timp ce evaluarea pentruerilor este în curs.

Actualizare AMEPIP respinge acuzațiile lui Mihai Ghigiu: Am utilizat datele oficiale ale ONRC

Super-agenția AMEPIP a respins acuzațiile aduse de ministrul PSI al Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu, legate de presupusa neîndeplinire a unor jaloane din PNRR. AMEPIP, condusă de Anișoara Ulcelușe, a respins acuzațiile într-un comunicat, arătând că a respectat legislația și a utilizat datele oficiale ale ONRC, așa cum prevede ținta. Indicatorii au fost calculați pe baza textului țintei din Decizia de punere în aplicare a Consiliului, în forma modificată la 17 iulie 2026, care prevede demonstrarea pe baza datelor oficiale ale ONRC. La cererea Comisiei, AMEPIP a solicitat autorităților documente justificative care dovedesc componența efectivă a consiliilor de administrație la data de 31 august 2026, acestea fiind cerute ca verificare complementară de Comisia Europeană. Agenția rămâne în dialog tehnic și instituțional, transmitând documentația necesară verificării pe eșantion. Documentele transmise la 3 noiembrie 2026 răspund punct cu punct observațiilor tehnice ale Comisiei Europene.

Actualizare Ghigiu: România va încasa 3 miliarde de euro din PNRR, cu 3,4 miliarde în suspendare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat, miercuri, că România ar încasa într-o primă fază aproximativ 3 miliarde de euro din cei 6,4 miliarde de euro rămase de atras prin cererile de plată 5 și 6 din PNRR, restul sumei, de 3,4 miliarde de euro, urmând să intre într-o „zonă de suspendare” după analiza Comisiei Europene.

Dacă estimările se confirmă, România va atrage, după cele trei renegocieri, un total de 20,1 miliarde de euro prin PNRR, din care până în prezent 13,27 miliarde de euro au fost deja captate. Suma totală de 6,4 miliarde de euro se referă la ultimele două cereri de rambursare depuse de stat.

Cererea 5 se ridică la valoarea de 2,08 miliarde de euro, în timp ce cererea 6, una dintre cele mai mari solicitate vreodată de România, este de 4,35 miliarde de euro și înregistrează cel mai mare număr de jaloane cu probleme. La cererea 5, șase dintre cele 75 de jaloane au fost identificate ca având deficiențe, în timp ce la cererea 6, din 104 de jaloane și ținte, 32 prezintă risc de a fi penalizate sau de a nu primi nicio sumă aferentă, în principal datorită amânării reformelor spre finalul implementării PNRR.

Ministrul a subliniat că personalul MIPE și al celorlalte ministere colaborează strâns cu Comisia Europeană pentru a furniza documentele necesare clarificării. El a identificat trei categorii principale de probleme care afectează atragerea fondurilor: prima vizează neîndeplinirea reformelor, jaloanelor și țintelor incluse în PNRR.

A doua categorie, considerată cea critică pentru perioada imediat următoare, include situațiile în care investițiile au fost duse la capăt, dar lipsesc documentele justificative pentru a demonstra îndeplinirea țintelor. Un exemplu este cel al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde lipsesc sursele de încălzire ale clădirilor la proiectele de eficiență energetică, iar la altele rapoartele au fost elaborate diferit față de așteptările Comisiei. Ghigiu a precizat că va fi nevoie de „luni de contestații” pentru a convinge Bruxelles-ul, deoarece nu s-au avut toate documentele la dispoziție din cauza celor 5-6 luni pierdute.

A treia categorie vizează investițiile cu „probleme privind calitatea datelor”, incluzând procese-verbale incomplete. Agenția pentru Managementul Fondurilor Europene (AMEPIP) figurează în centrul unor neconformități majore: există contraziceri între datele transmise Comisiei, criteriile interne ale agenției și indicatorii asumați inițial. De exemplu, în cazul consiliilor de administrație ale companiilor aparținând autorităților publice locale, AMEPIP a raportat un procent bazat pe Registrul Comerțului, în timp ce Comisia se aștepta la o raportare aliniată cu realitatea, respectiv cu locurile efectiv ocupate permanent.

Mihai Ghigiu a avertizat că, dacă România va fi penalizată din cauza situației de la AMEPIP, „cineva de la Agenție va trebui să își asume această răspundere”, reafirmând principiul conform căruia prima responsabilitate aparține șefului instituției. Oficialul a descris o atitudine de „încăpățânare” din partea AMEPIP, care a ignorat recomandările echipei tehnice de la MIPE și a insistat să transmită date neconforme.

Până pe 6 noiembrie, MIPE va transmite documente revizuite către Comisia Europeană pentru a-i convinge de îndeplinirea țintelor. Numărul jaloanelor neîndeplinite din cererea 6 a scăzut de la 33 la 32. Ministrul a admis că volumul documentelor (uneori de până la 1.000 de pagini per jalon) și faptul că s-au lucrat la acestea în ultimele săptămâni nu vor permite Comisiei o analiză anticipată.

Se așteaptă ca la data de 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă care jaloane sunt îndeplinite și sumele aferente, pentru a primi banii până la sfârșitul anului 2026. Pentru țintele care nu sunt îndeplinite din cauza lipsei de documente justificative sau a calității acestora, România va avea la dispoziție următoarele două luni pentru a continua munca, astfel încât în primăvara anului 2027 să poată atrage o parte din sumele menținute în „zona de suspendare”.

Ministrul a subliniat că sumele menționate sunt estimări ale MIPE, în dialog cu Comisia Europeană, și este posibil ca cifrele să difere până la 20 noiembrie, existând posibilitatea unor îmbunătățiri pe baza documentelor transmise recent, fără a face însă promisiuni.

Mihai Ghigiu a confirmat că, împreună cu Ministerul Finanțelor, se caută variante pentru finanțarea și finalizarea proiectelor din PNRR care se află în faze avansate, pentru a evita pierderea acestora. Soluțiile identificate includ mutarea proiectelor pe alte fonduri europene sau finanțarea din bugetul de stat, în măsura permisă de legislația europeană. Ghigiu a subliniat importanța predictibilității până la finalul anului pentru autoritățile locale și entitățile private.

Actualizare Dragoș Pîslaru respinge ideea „greii moșteniri”: 1 miliard din PNRR se pierde politic, ceilalți bani depind de efortul guvernului

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a contrazis public declarațiile noului titular, Alexandru-Mihai Ghigiu, în privința pierderii fondurilor din PNRR. Pîslaru a precizat că, din cei 3,4 miliarde de euro menționați de Ghigiu ca fiind în „zonă de suspendare”, un miliard se pierde din motive politice, în special datorită neadoptării legii salarizării unitare, însă pentru restul sumelor, miniștrii PSD trebuie să muncească intens.

Într-o postare amplă, Dragoș Pîslaru a transmis actualilor decidenți mesajul că PNRR este un domeniu în care este necesară competența, nu specializarea la locul de muncă. El a subliniat că toată perioada mandatarui său, din iunie 2025 până la predarea mandatului, a fost marcată de lupta zilnică împotriva unei capacități administrative reduse la nivelul ministerelor de linie, forțată de organizarea incompletă a sectorului public. Fostul ministru a lansat un atac direct la adresa noii conduceri, spunând: „Acum trebuie să și munciți, nu doar să bateți câmpii, așa cum ați făcut ‘în opoziție’.” El a afirmat că a fost surprins să audă plângeri despre probleme de raportare și documentare, invitând actualii miniștri să vină în „realitatea PNRR”.

Dragoș Pîslaru a evidențiat lipsa unui sistem informatic integrat pe PNRR în perioada 2021-2024, menționând că această lacună a făcut ca coordonarea MIPE să devină una „decorativă”. El a relatat că toate raportările privind îndeplinirea jaloanelor, chiar și cele acum contestate, au fost făcute sub semnătura ministerelor de linie, iar MIPE a transmis documentele pe baza acestei asumări oficiale. Pîslaru a detaliat evoluția crizei PNRR, care, spre deosebire de mitul „greii moșteniri”, a început încă de la cererea de plată 2 și s-a permanentizat în blocajul de la cererea 3. El a solicitat actualului guvern să nu mai piardă timpul căutând vinovați în altă parte, ci să își „suflece mânecile” și să rămână în negocieri dureroase până pe 20 noiembrie pentru a convinge Comisia Europeană.

Conform estimărilor lui Pîslaru, din cei 6,4 miliarde de euro rămași în cererile 5 și 6, aproape 1 miliard este deja pierdut ireversibil din cauza jaloanelor ratate politic. Rămâne de negociat atragerea a 2,5 miliarde de euro pentru luna decembrie, iar „misiunea” actualului guvern este să obțină dovezile necesare și să verifice dacă ministerele au greșit doar documentația sau dacă este vorba de ceva grav.

În concluzie, fostul ministru a lansat o lecție de guvernanță: „Asta înseamnă să fii ministru în slujba României: muncă cinstită, nu propagandă și PR politic. Luați ministerele la bani mărunți, verificați dacă au făcut lucrurile pe bune și obțineți dovezile justificative.”

Actualizare România riscă suspendarea a 3,4 miliarde de euro din PNRR, conform estimărilor ministeriale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat miercuri că România ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de euro într-o primă fază din suma de 6,4 miliarde de euro alocată prin ultimele două cereri de plată (5 și 6) din PNRR, în timp ce restul de 3,4 miliarde de euro ar putea intra „într-o zonă de suspendare”, după analiza Comisiei Europene.

Alexandru-Mihai Ghigiu a criticat public conducerea Agenției pentru Managementul Fondurilor Europene (AMEPIP), sugerând că o eventuală penalizare din cauza problemelor legate de gestiunea întreprinderilor de stat ar trebui asumată de șefii agenției. Ministrul a menționat că, deși a primit recomandări de revizuire a datelor de la echipa sa tehnică, AMEPIP a insistat să transmită informații neconforme cu așteptările Comisiei.

„România, după cele trei renegocieri, a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro acordate prin PNRR. Până la acest moment, România a atras 13,27 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererile de rambursare 5 și 6. [...] Estimăm, și insist pe acest cuvânt, estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa, într-o primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro. [...] ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare”, a declarat ministrul. Cererea 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro, în timp ce cererea 6, cea care prezintă cele mai multe jaloane cu probleme, se ridică la 4,35 miliarde de euro.

La cererea 5, sunt identificate șase jaloane cu probleme din totalul de 75. Pentru cererea 6, ministrul a evidențiat că din cauza amânării multor reforme și ținte spre finalul implementării PNRR, există 104 de jaloane și ținte, dintre care 32 prezintă risc de penalizări sau de a nu primi nicio sumă aferentă.

Ghigiu a identificat trei categorii principale de probleme care afectează atragerea fondurilor: prima vizează nedeplinirea reformelor, jaloanelor și țintelor incluse în PNRR.

A doua categorie, pe care ministrul o consideră cea critică pentru perioada imediat următoare, include situațiile în care România a desfășurat activități și a dus investițiile la capăt, dar lipsesc documentele justificative necesare pentru a demonstra îndeplinirea țintelor asumate. Ghigiu a avertizat că va fi nevoie de „luni de contestații” pentru a convinge Comisia Europeană că investițiile s-au realizat, din cauza celor 5-6 luni pierdute. Un exemplu pertinent dat de minister este cel al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde din documentele de raportare lipsesc sursele de încălzire ale clădirilor la proiectele de eficiență energetică, iar la altele rapoartele au fost realizate diferit față de așteptările Comisiei Europene.

A treia categorie vizează investițiile cu „probleme privind calitatea datelor”, incluzând procese-verbale care nu cuprind informațiile solicitate de Comisia Europeană.

Agenția pentru Managementul Fondurilor Europene (AMEPIP) figurează în centrul unor neconformități majore. Ghigiu a explicat că există contraziceri între datele transmise Comisiei, criteriile interne ale AMEPIP (care sunt în afara cadrului stabilit inițial) și indicatorii asumați. Un exemplu concret relevă discrepanța de la AMEPIP în consiliile de administrație ale companiilor aparținând autorităților publice locale: Agenția a raportat un procent bazat pe Registrul Comerțului, în timp ce Comisia Europeană se aștepta la o raportare aliniată cu realitatea, respectiv cu locurile efectiv ocupate permanent în consiliile respective.

Ministrul a subliniat că, în opinia sa, dacă România va fi penalizată din cauza situației existente la nivelul AMEPIP, „cineva de la Agenție va trebui să își asume această răspundere”, reafirmând principiul conform căruia prima răspundere aparține șefului instituției.

Ghigiu a descris o situație de „încăpățânare” a AMEPIP de a păstra datele neconforme, ignorând recomandările echipei tehnice de la MIPE și discuțiile avute cu Comisia. El a avertizat că orice instituție, condusă de un ministru, președinte sau secretar de stat, are responsabilitatea ultimă pentru aceste erori.

Până pe 6 noiembrie, inclusiv, MIPE și alte ministere vor transmite documente revizuite către Comisia Europeană, pentru a-i convinge de îndeplinirea țintelor și pentru a atrage în acest an cât mai mult din banii PNRR. Numărul jaloanelor neîndeplinite din cererea 6 a scăzut de la 33 la 32, în urma contactului permanent cu Comisia. Ministrul a admisis că volumul documentelor (uneori de până la 1.000 de pagini per jalon) și faptul că s-au lucrat la acestea în ultimele săptămâni (în loc de septembrie/octombrie) nu vor permite Comisiei o analiză anticipată.

Comisia Europeană va decide la data de 20 noiembrie care sunt jaloanele îndeplinite sau parțial îndeplinite, determinând sumele aferente care vor fi primite până la sfârșitul anului 2026. Pentru țintele care nu sunt îndeplinite din cauza lipsei de documente justificative sau a calității acestora, România va avea la dispoziție următoarele două luni (după comunicarea deciziei din 20 noiembrie) pentru a continua munca și a le depune, astfel încât în primăvara anului 2027 să poată atrage o parte din sumele menținute în „zona de suspendare”.

Ghigiu a precizat că sumele menționate sunt estimări ale MIPE, în dialog cu Comisia Europeană, și este posibil ca cifrele să difere până la 20 noiembrie, existând posibilitatea unor îmbunătățiri pe baza documentelor transmise recent, fără a face însă promisiuni.

Ministrul a confirmat că, împreună cu Ministerul Finanțelor, se caută variante pentru finanțarea și finalizarea proiectelor din PNRR care se află în faze avansate, pentru a evita pierderea acestora.

Soluțiile identificate includ mutarea proiectelor pe alte fonduri europene (cum ar fi fonduri de coeziune) sau finanțarea din bugetul de stat, în măsura permisă de legislația europeană. Ghigiu a subliniat importanța predictibilității până la finalul anului pentru autoritățile locale și entitățile private.

Actualizare Erori de comunicare și date lipsă riscă penalizări pentru PNRR, anunță Mihai Ghigiu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a explicat în cadrul conferinței de presă din 4 noiembrie că România riscă penalizări pentru banii din PNRR, deoarece rapoartele oficiale transmise Comisiei Europene lipseau date sau nu respectau regulamentul impus de Bruxelles. Ministrul a anticipat că va reveni cu cifrele exacte ale sumelor în cauză în zilele următoare. Mihai Ghigiu a prezentat trei categorii de probleme care afectează atragerea fondurilor PNRR. Pe lângă neîndeplinirea jaloanelor și reformelor, o sursă majoră de risc este reprezentată de erorile din redactarea și transmiterea rapoartelor oficiale către Comisia Europeană.

Potrivit ministrului, a doua categorie de probleme, cea mai critică pentru perioada imediat următoare, include situațiile în care România a desfășurat activități și a dus investițiile la capăt, dar lipseau documentele justificative necesare pentru a demonstra îndeplinirea țintelor asumate. Un exemplu de neconformitate a fost identificat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde din documentele de raportare lipseau sursele de încălzire ale clădirilor în proiectele de eficiență energetică. În alte cazuri, rapoartele au fost elaborate diferit față de cerințele stricte ale Comisiei Europene. „Practic, din această a doua categorie vom avea cel mai mult de lucru în perioada următoare, pentru că va trebui ca, în acele luni de contestații, să convingem Comisia Europeană că aceste investiții s-au realizat. Însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reușit să avem toate documentele la dispoziție pentru a demonstra că am îndeplinit jaloanele și țintele asumate”, a explicat ministrul.

A treia categorie vizează problemele de calitate a datelor. Ghigiu a citat ca exemplu AMEPIP, Agenția pentru Managementul Fondurilor Europene, unde există contradicții între datele transmise Comisiei, criteriile interne ale agenției (în afara cadrului stabilit inițial) și indicatorii asumați. În cazul consiliilor de administrație ale companiilor aparținând autorităților publice locale, AMEPIP a raportat indicatori diferiți de cei asumați. Agenția a considerat relevantă doar raportarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pe când Comisia Europeană se aștepta la date raportate la realitate. „Comisia Europeană se așteaptă ca acel procent să fie raportat la realitate, adică la câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în consiliile de administrație. Agenția a considerat că contează doar raportarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Așadar, avem destul de multe situații în această categorie privind calitatea datelor”, a concluzionat ministrul.

Actualizare Ghigiu: România va încasa 3 miliarde de euro din PNRR, cu 3,4 miliarde suspendate, până la finele lui 2026

Conform estimărilor ministeriale, România va încasa în prima fază aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro rămase de atras prin PNRR, până la sfârșitul anului 2026, în timp ce diferența de 3,4 miliarde de euro va intra într-o „zonă de suspendare”. După cele trei renegocieri, valoarea totală a finanțării alocate României prin PNRR este de 20,1 miliarde de euro, din care până în prezent țara a atras 13,7 miliarde de euro.

„Din păcate, situația nu este optimistă. Estimăm că după analiza Comisiei probabil România va încasa într-o primă fază aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece în zona de suspendare”, a declarat ministrul.

Cererea 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro, iar cea de-a șasea, cea care prezintă cele mai multe jaloane cu probleme, se ridică la 4,35 miliarde de euro.

La cererea 5, există șase jaloane cu probleme identificate. Pentru cererea 6, una dintre cele mai mari depuse de România, ministrul Mihai Ghigiu a evidențiat că din cele 104 de jaloane și ținte incluse, 32 prezintă risc de penalizări sau de a nu primi nicio sumă aferentă, motivat în principal de amânarea multor reforme spre finalul implementării PNRR.

Personalul MIPE și al celorlalte ministere colaborează strâns cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru a furniza documentele necesare clarificării.

Există trei categorii principale de probleme: prima vizează nedeplinirea reformelor și a jaloanelor incluse în PNRR. A doua categorie include situații în care activitățile au fost desfășurate, dar lipsesc documentele justificative pentru îndeplinirea țintelor. Un exemplu este Ministerul Dezvoltării, unde la proiectele de eficiență energetică lipsesc sursele de încălzire ale clădirilor, iar la altele rapoartele diferă de așteptările Comisiei. România va avea de lucru cel mai mult în această perioadă pentru a convinge Comisia că investițiile s-au făcut. Această a doua categorie este critică, deoarece va fi necesară depunerea de contestatii pentru a convinge Comisia Europeană că jaloanele și țintele asumate au fost îndeplinite, deși documentele nu au fost disponibile în timp util.

A treia categorie acoperă investițiile cu probleme de calitate a datelor, cum ar fi procesele-verbale incomplete. Exemplu relevant este AMEPIP, unde există contraziceri între datele transmise Comisiei, criteriile interne ale Agenției și ceea ce s-a asumat inițial. În cazul consiliilor de administrație, Comisia aștepta raportarea la realitatea locurilor ocupate permanent, nu doar la registrul comerțului, așa cum a făcut Agenția. Astfel, a treia categorie include investitiile care au „probleme privind calitatea datelor”. „Și aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informaţiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situaţii, spre exemplu, cum este la AMEPIP, agenţia care gestionează întreprinderile publice, unde avem, pe de o parte, contrazicere între datele pe care agenţia le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, avem criterii interne ale AMEPIP, care cumva sunt în afara cadrului stabilit la începutul ţintelor şi jaloanelor, şi avem, tot la AMEPIP, situaţii în care acei indicatori pe care Agenţia i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiţi în documente decât ceea ce agenţia şi-a asumat.” Un exemplu concret relevă discrepanța de la AMEPIP: în consiliile de administrație ale companiilor aparținând autorităților publice,Agenția a raportat un procent bazat pe Registrul Comerțului, în timp ce Comisia aștepta o aliniere cu realitatea, respectiv cu locurile efectiv ocupate.

Până pe 6 noiembrie, se vor transmite documente revizuite către Comisia Europeană, pentru a-i convinge de îndeplinirea țintelor. Documentele revizuite vor fi transmise în perioada următoare, inclusiv vineri, pentru a convinge Comisia de îndeplinirea țintelor. Un obiectiv major este atragerea în acest an a cât mai multor bani din PNRR. Ministrul a remarcat îmbunătățirea progresivă: cererea 6 prezentase inițial 33 de jaloane neîndeplinite, numărul scăzând la 32. Volumul documentelor, uneori extrem de voluminoase (până la 1.000 de pagini per jalon), nu a permis Comisiei o analiză anticipată, deși munca a început abia în ultimele săptămâni, când ar fi fost ideal să se înceapă din septembrie sau octombrie.

Se așteaptă ca la 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă care jaloane sunt îndeplinite și sumele aferente, pentru a primi banii până la finalul anului 2026. „Ne aşteptăm ca la 20 noiembrie, Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parţial îndeplinite de România şi sumele aferente, respectiv corecturile aferente, şi să primim aceste sume până la finalul anului 2026, urmând ca pentru acele ţinte care nu sunt îndeplinite, dar la care motivele sunt de lipsă de documente justificative sau de calitatea documentelor justificative, în următoarele două luni... să continuăm munca... astfel încât în primăvara anului viitor să putem atrage o parte din aceste sume, să le zic aşa, suspendate”, a adăugat Ghigiu.

Ministrul a subliniat că sumele menționate sunt estimări ale MIPE, în dialog cu Comisia Europeană. Este posibil ca aceste cifre să diferă până la data de 20 noiembrie. De asemenea, pe baza documentelor transmise recent, s-ar putea obține îmbunătățiri ale scenariului, deși ministrul nu dorește să facă promisiuni.

Mihai Ghigiu a menționat că, împreună cu Ministerul Finanțelor, se caută variante pentru finanțarea și finalizarea proiectelor din PNRR aflate în faze avansate de execuție.

„Pentru beneficiarii care se uită la noi cred că e important că vom încerca, împreună cu Ministerul Finanţelor, să identificăm variante pentru a finaliza până la finalul acestui an acele proiecte din PNRR care sunt într-un stadiu avansat, fie în măsura în care legislaţia europeană ne va permite, mutarea acestora pe alte fonduri, fonduri de coeziune sau alte fonduri europene, dar în limitările pe care le avem din legislaţia europeană, sau împreună cu Ministerul Finanţelor, din bugetul de stat.”

Predictibilitatea până la finalul anului este crucială pentru autoritățile locale și entitățile private, pentru a permite finalizarea cât mai multor investiții și proiecte din PNRR.

Actualizare Ghigiu caută soluții pentru finalizarea proiectelor PNRR ratate: Vor fi folosite fonduri naționale și europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a anunțat că autoritățile caută soluții pentru finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au ajuns într-un stadiu avansat de execuție, dar care au ratat termenele sau riscul unor penalizări. Aceste proiecte urmează să fie continuate cu ajutorul altor fonduri europene sau prin alocări de la bugetul național. „Vom încerca toate modalitățile legale, atât pe fonduri europene, cât și din bugetul național pentru a încheia investițiile. Scopul nostru nu este să fugim de cineva sau să încercăm să recuperăm acești bani, ci este să ducem la bun sfârșit acele investiții, care sunt esențiale pentru comunitățile locale, mai ales, dar și pentru economia României, în anumite cazuri. Vom face tot ceea ce se poate pentru a finaliza toate acele investiții, vor fi și excepții, însă vom încerca să găsim cele mai bune variante”, a declarat Mihai Alexandru Ghigiu.

În ceea ce privește autostrăzile care au pierdut finanțarea prin PNRR, ministrul a explicat că MIPE discută cu Ministerul Transporturilor pentru a identifica surse alternative. O parte dintre lucrări ar putea primi fonduri prin programul SAFE, iar altele ar putea fi incluse în viitorul Plan pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR). „O sumă din programul SAFE va fi alocată pentru autostrăzi, altele probabil le vom vedea fazate pentru viitorul PPNR de data aceasta, însă suntem în discuții cu Ministerul Transporturilor, vom identifica soluții. Infrastructura este o prioritate atât a Ministerului Transporturilor, cât și a MIPE, sunt convins că vom identifica soluții”, a adăugat Ghigiu.

Mihai Ghigiu a precisat că nu există încă o evidență completă a proiectelor care au pierdut finanțarea PNRR. Datele centralizate sunt preliminare, provenind doar de la cinci sau șase coordonatori de reformă, care indică peste 100 de proiecte afectate. Proiectele cu un stadiu de execuție de peste 80% vor avea prioritate, dar se analizează și fazarea celor cu stadiu redus pe alte programe europene. „Am solicitat coordonatorilor, până la acest moment avem o situație preliminară, cred că de la 5 sau șase coordonatori de reformă, undeva peste 100 de proiecte de la aceste cinci entități. Acele proiecte care au stadiu de 80% cu siguranță vor avea prioritate, însă și pentru cele care au stadiu redus este luată în calcul fazarea lor pe diferite alte programe europene”, a concluzionat ministrul.

Actualizare Mihai Ghigiu: Găsim soluții legale pentru finalizarea investițiilor PNRR ratate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a declarat miercuri, 4 noiembrie, că guvernul va încerca toate modalitățile legale, atât pe fonduri europene, cât și din bugetul național, pentru a finaliza investițiile din PNRR și PPNR care au ratat termenele. Oficialul a pus accentul pe dorința de a duce la bun sfârșit proiecte esențiale pentru comunitățile locale și economia României, excluzând intentia de a recupera banii sau de a „fugi de responsabilitate”. Se identifică soluții pentru finalizarea proiectelor PNRR aflate într-un stadiu avansat, care să fie duse la capăt fie prin fonduri europene, fie prin alocări din bugetul statului. Pentru autostrăzile care au ratat termenul-limită PNRR, ministrul a menționat că se are în vedere alocarea de fonduri din programul SAFE, iar altele pot fi fazate pentru viitorul Plan pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR). „Vom încerca toate modalitățile legale, atât pe fonduri europene, cât și din bugetul național pentru a încheia investițiile. Scopul nostru nu este să fugim de cineva sau să încercăm să recuperăm acești bani, ci este să ducem la bun sfârșit acele investiții... Vom face tot ceea ce se poate pentru a finaliza toate acele investiții”, a precizat Mihai Alexandru Ghigiu. O sumă din programul SAFE va fi alocată specific pentru autostrăzi, iar alte proiecte probabil vor fi observate ca fazate pentru PPNR. „Suntem în discuții cu Ministerul Transporturilor, vom identifica soluții. Infrastructura este o prioritate atât a Ministerului Transporturilor, cât și a MIPE, sunt convins că vom identifica soluții”, a mai afirmat ministrul. Deși nu deține o situație clară privind numărul exact al proiectelor care au pierdut finanțarea, ministrul a prezentat o imagine preliminară: de la cinci coordonatori de reformă provin peste 100 de proiecte. „Acele proiecte care au stadiu de 80% cu siguranță vor avea prioritate, însă și cele care au stadiu redus este luată în calcul fazarea lor pe diferite alte programe europene”, a explicat Mihai Ghigiu.

Actualizare Mihai Ghigiu: România va încasa 3 miliarde de euro din PNRR, cu 3,4 miliarde suspendate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a anunțat că România își așteaptă să încaseze 3 miliarde de euro până la finalul acestui an, din cele 6,4 miliarde de euro care mai trebuie atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Restul de 3,4 miliarde de euro urmează să intre într-o „zonă de suspendare”.

După cele trei renegocieri, valoarea totală a finanțării alocate României prin PNRR este de 20,1 miliarde de euro, din care până în prezent țara a atras 13,7 miliarde de euro. Suma rămasă de recuperat, de aproximativ 6,4 miliarde de euro, se referă la ultimele două cereri de rambursare depuse (cerința 5 și 6).

România va transmite până vineri, 6 noiembrie, documente revizuite către Comisia Europeană pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles de îndeplinirea țintelor.

Comisia Europeană va decide pe data de 20 noiembrie care sunt jaloanele îndeplinite sau parțial îndeplinite, determinând sumele aferente ce vor fi primite până la finele anului 2026. Țara are la dispoziție două luni pentru a veni cu explicații suplimentare, astfel încât o parte dintre sumele suspendate să poată să fie atrase în primăvara anului 2027.

Mihai Ghigiu a subliniat că, spre deosebire de primele patru cereri de rambursare, începând cu 31 august nu mai există posibilitatea prelungirii termenelor. „Situația la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă”, a declarat ministru.

Există jaloane cu probleme atât la cererea de rambursare 5 (care presupune o sumă de 2,08 miliarde de euro), cât și la cererea 6 (4,35 miliarde de euro). La cererea 5, există șase jaloane cu probleme identificate.

Pentru cererea 6, o dintre cele mai mari cereri depuse de România, ministrul a evidențiat faptul că, deoarece multe reforme și ținte au fost amânate spre finalul implementării PNRR, există 104 de jaloane și ținte din care 32 prezintă risc de a primi penalizări sau de a nu primi nicio sumă aferentă.

Actualizare Ghigiu: România va încasa 3 miliarde de euro din PNRR, cu 3,4 miliarde suspendate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a estimat că România va încasa aproximativ 3 miliarde de euro din cei 6,4 miliarde de euro rămași de atras prin PNRR până la finalul anului 2026, în timp ce diferența de 3,4 miliarde de euro va intra într-o zonă de „suspendare”.[s:E926057|Financial Intelligence]

Valoarea totală a finanțării alocate României prin PNRR, după trei renegocieri, este de 20,1 miliarde de euro, din care până în prezent 13,7 miliarde de euro au fost efectiv atrase. Suma rămasă de recuperat, de circa 6,4 miliarde de euro, se referă la ultimele două cereri de rambursare depuse (cererea 5 și 6).[s:E926057|Financial Intelligence][s:E925890|Bursa]

Mihai Ghigiu a precizat că, spre deosebire de primele patru cereri de rambursare, începând cu 31 august nu mai există posibilitatea prelungirii termenelor, estimând că „din păcate, situaţia nu este nici pe departe extrem de optimistă”.[s:E926057|Financial Intelligence][s:CURRENT|Economedia]

Până la data de 6 noiembrie, România va transmise Comisiei Europene documente revizuite, având ca scop convingerea oficialilor de la Bruxelles privind îndeplinirea țintelor stabilite.[s:E926057|Financial Intelligence][s:E925782|News.ro]

Comisia Europeană va decide la data de 20 noiembrie care sunt jaloanele îndeplinite sau parțial îndeplinite, determinând astfel sumele aferente care vor fi primite până la finalul anului 2026.[s:E926057|Financial Intelligence]

La nivelul cererii de plată 5, există şase jaloane cu probleme identificate de minister.[s:E926057|Financial Intelligence]

Pentru cererea 6, una dintre cele mai mari depuse de România, ministrul Mihai Ghigiu a evidențiat că din cele 104 de jaloane și ținte incluse, 32 prezintă risc de penalizări sau de a nu primi nicio sumă aferentă, motivat în principal de amânarea multor reforme spre finalul implementării PNRR.[s:CURRENT|Economedia][s:E926057|Financial Intelligence]

Actualizare Ghigiu: România va trimite Comisiei documente revizuite pentru deblocarea fondurilor PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a transmis Comisiei Europene documente revizuite cu până la vineri, 6 noiembrie, pentru a demonstra îndeplinirea țintelor PNRR, urmând ca la 20 noiembrie Bruxelles-ul să decida asupra jaloanelor parțial îndeplinite și a sumelor aferente care vor fi primite până la finalul anului 2026. Conform estimărilor oficiale, România va încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce cele 3,4 miliarde de euro restante din cele 6,4 miliarde de euro aferente cererilor de plată 5 și 6 vor intra într-o zonă de „suspendare”, cu perspectiva ca o parte din aceste sume să fie atrase în primăvara anului 2027.

Actualizare Mihai Ghigiu estimează încasări de 3 miliarde de euro din PNRR, cu 3,4 miliarde în zonă de suspendare

Potrivit ministrul Mihai Alexandru Ghigiu, România estimează că va încasa aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro rămase de atras prin PNRR până la sfârșitul anului 2026, în timp ce celelalte 3,4 miliarde de euro ar urma să intre într-o zonă de „suspendare”. După cele trei renegocieri, valoarea totală a finanțării alocate României prin PNRR este de 20,1 miliarde de euro, iar până în prezent, țara a atras 13,7 miliarde de euro.

Actualizare Mihai Ghigiu prezinta documentele revizuite catre CE si cronograma deciziilor privind PNRR

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE), Mihai Alexandru Ghigiu, a precizat ca Romania va transmite pana vineri, 6 noiembrie, documente revizuite catre Comisia Europeana pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles de indeplinirea tintelor. Romania va transmite pana vineri, 6 noiembrie, documente revizuite catre Comisia Europeana pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles de indeplinirea tintelor, arata declaratiile lui Mihai Alexandru Ghigiu. Ministerul sustine ca tara va transmite pana la data de 6 noiembrie documente revizuite Comisiei Europene pentru a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles de indeplinirea tintelor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a anunțat că România ar putea încasa doar 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde solicitate prin ultimele cereri PNRR, restul sumelor fiind potențial suspendate. Au fost detaliate categoriile de risc: jaloane amânate, lipsa documentelor justificative și neconformități în rapoartele Agenției Naționale pentru Plăți și Instituții Financiare (AMI).

România ar putea încasa într-o primă etapă aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro solicitate prin ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Diferența de 3,4 miliarde de euro ar urma să intre în zona de suspendare, conform estimărilor exprimate de Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul unei conferințe de presă.

„Din păcate, situația nu este optimistă. Estimăm că după analiza Comisiei probabil România va încasa într-o primă fază aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece în zona de suspendare”, a declarat ministerul. România a rămas la 20,1 miliarde de euro acordate în PNRR, având deja atras 13,27 miliarde de euro. Din suma totală alocată, circa 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse.

De la data de 31 august, sumele considerate eligibile, adică pentru care România și-a îndeplinit obligațiile, vor fi transferate până la finalul anului. Sumele restante vor fi contestate, dacă statul membru consideră că și-a respectat angajamentele și nu au fost luate în calcul toate documentele depuse.

ÎNAINTE SĂ ALEG SUMA Un bărbat compară bugetul său cu pașii pregătirii unui cont. Câți bani îmi trebuie pentru prima investiție? Investițiile implică riscuri. Poți pierde capitalul investit.

În ceea ce privește a șasea cerere de plată, una dintre cele mai mari depuse de România, Mihai Ghigiu a evidențiat că 104 de jaloane și ținte sunt incluse, din care 32 prezintă risc de a primi penalizări sau de a nu primi nicio sumă aferentă, în special datorită amânării multor reforme spre finalul implementării PNRR.

O categorie importantă de risc o reprezintă situațiile în care investițiile au fost duse la capăt, dar lipsesc documente justificative pentru dovedirea îndeplinirii țintelor. Un exemplu pertinent este cel al Ministerului Dezvoltării, unde din documentele de raportare lipsesc sursele de încălzire ale clădirilor la proiectele de eficiență energetică, iar la altele rapoartele sunt realizate diferit față de așteptările Comisiei Europene.

A treia categorie include investiții cu probleme privind calitatea datelor, precum procese verbale care nu cuprind informațiile solicitate de Comisie. Agenția Națională pentru Plăți și Instituții Financiare (AMI) figurează în centrul unor neconformități: există contraziceri între datele transmise Agenției către Comisie și criteriile interne ale AMI, care nu respectă cadrul stabilit la începutul țintelor și jaloanelor.

Printre problemele semnalate de AMI se numără și discrepanța dintre indicatorii comunicați Comisiei Europene și cei asumați inițial de Agenție. De exemplu, în cazul consiliilor de administrație ale companiilor aparținând autorităților publice locale, AMI a raportat un procent bazat pe Registrul Comerțului, în timp ce Comisia se aștepta la o raportare aliniată cu realitatea – respectiv, cu locurile efectiv ocupate permanent în consiliile respective.

Surse

Categorii:
Economic
Vreau să primesc știri pe email

Acest material este publicat în scop informativ, pe baza informațiilor disponibile la momentul redactării. Opiniile, interpretările și declarațiile prezentate nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Goldring, a conducerii sau a angajaților săi. Menționarea unor persoane, companii, produse ori servicii, precum și reproducerea unor declarații sau opinii externe nu implică automat susținerea, aprobarea ori recomandarea acestora de către Goldring. Informațiile pot fi completate, actualizate sau corectate pe măsură ce devin disponibile date noi. Pentru înțelegerea contextului complet, cititorii sunt încurajați să consulte și sursele originale indicate în articol.

START INVESTIȚII

Alege primul pas la Goldring: o întâlnire cu un broker sau un cont online.

Alege varianta potrivită pentru tine:

NEWSLETTER

Lasă știrile despre acțiuni și Bursa de Valori București să vină la tine, împreună cu ghidul de deducere fiscală și oferte exclusive pentru investitori noi.

Fii cu un pas înaintea pieței!

Te poți dezabona oricând. Fără SPAM. Datele tale sunt în siguranță.

sau urmărește cele mai importante știri pe: