Prea mulţi bani aleargă după prea puţine companii. Revoluţia ETF-urilor ia pe sus Bursa de Valori Bucureşti. Cum transformă piaţa de capital achiziţiile automate de acţiuni din indicele BET

♦ Atâta timp cât o companie rămâne în coş, fondul o cumpără proporţional cu ponderea ei, indiferent de profit, de dividend sau de preţul la care se tranzacţionează. ETF-urile au devenit produsul la modă în rândul investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti, iar argumentul care circulă este simplitatea: cumperi un singur instrument şi ai expunere pe toată piaţa, fără să alegi companii şi fără să citeşti rapoarte. Efectul asupra pieţei apare după ce banii intră în fond. Un ETF pe indice nu face analiză: administrarea este pa­sivă, emitenţii sunt aleşi de Comitetul indicilor, iar fondului îi este interzis să investească în acţiuni din afara coşului. Atâta timp cât o companie rămâne în indice, este cumpărată proporţional cu ponderea ei, indiferent de rezultate sau de preţ. Cum cererea se descarcă pe acţiunile efectiv disponibile, avantajaţi sunt emitenţii cu free float mic - Hidroelectrica 19,9%, Nuclearelectrica 17,5%, Cris-Tim 34,5%. Evoluţiile din acest an merg în aceeaşi direcţie: Cris-Tim circa Ă190%, Premier Energy peste Ă120%, Electrica peste Ă100%, faţă de Ă42% la Banca Transilvania. Consecinţa mai puţin evidentă este că a redevenit important pentru o companie să fie în indicele principal. În ultimii ani, includerea în BET conta mai ales pentru vizibilitate şi pentru accesul la fondurile de pensii. Acum înseamnă şi un cumpărător care revine automat, lună de lună, atâta timp cât investitorii de retail continuă să pună bani în fonduri pe indici. Criteriul principal de selecţie în coşul indicelui rămâne lichiditatea, măsurată prin coeficientul de lichiditate, iar ajustările se fac trimestrial, prin deciziile Comitetului indicilor. Pentru un emitent aflat la limită, diferenţa dintre a fi înăuntru şi a fi afară a crescut.