21.07.2026
Viitorul aparţine organizaţiilor autonome. Oamenii vor decide, AI va executa
Print Mail Urmăriți Ziarul Financiar pe Google News Setați ZF ca sursă preferată în Google Atunci când stabileşti regulile jocului, ceea ce noi numim constituţia procesului, nu mai există loc pentru erori sau halucinaţii. AI funcţionează în limitele regulilor pe care oamenii le stabilesc, a spus Ionuţ Sas, SVP Finance, UiPath. Inteligenţa artificială nu mai este doar o tehnologie care eficientizează procese sau reduce timpul de lucru. Pentru companii precum UiPath, următorul pas este construirea unor organizaţii autonome, în care AI, automatizarea şi fluxurile de lucru funcţionează împreună, iar oamenii intervin doar acolo unde este nevoie de judecată, responsabilitate şi decizii cu valoare adăugată ridicată. „Adoptarea tehnologiei nu mai este o opţiune, ci o necesitate”, spune Ionuţ Sas, SVP Finance, UiPath. Argumentul este unul structural, respectiv economiile dezvoltate se confruntă cu un deficit tot mai mare de forţă de muncă, iar companiile nu mai pot susţine ritmul de creştere fără automatizare şi inteligenţă artificială. În viziunea sa, o organizaţie funcţionează asemenea corpului uman. Strategia reprezintă creierul, procesele sunt scheletul, iar fluxurile de lucru sunt sângele care pune totul în mişcare. Peste această structură se suprapun automatizarea şi inteligenţa artificială, care accelerează şi coordonează funcţionarea întregului sistem. Ionuţ Sas vorbeşte deja despre „business orchestration”, un concept care depăşeşte automatizarea clasică. Modelele generative propun soluţii, agenţii AI execută activităţi repetitive, iar automatizarea conectează toate aplicaţiile şi sistemele unei organizaţii. Însă această arhitectură funcţionează doar dacă procesele sunt definite foarte clar. „Atunci când stabileşti regulile jocului, ceea ce noi numim constituţia procesului, nu mai există loc pentru erori sau halucinaţii. AI funcţionează în limitele regulilor pe care oamenii le stabilesc”, explică Ionuţ Sas. Totuşi, omul rămâne în centrul procesului. Excepţiile nu pot fi tratate automat, iar responsabilitatea nu poate fi delegată unei maşini. AI poate verifica dacă o cheltuială respectă politica internă sau dacă un dosar îndeplineşte toate criteriile, însă orice abatere de la reguli trebuie analizată şi aprobată de un specialist. Aceeaşi logică se aplică şi în domenii sensibile precum salarizarea. Chiar dacă inteligenţa artificială poate procesa mii de state de plată cu o acurateţe aproape perfectă, responsabilitatea pentru eventualele erori aparţine întotdeauna managerului, nu algoritmului. „Inteligenţa artificială nu poate fi responsabilă şi nu va fi niciodată responsabilă. Este doar un instrument”, subliniază reprezentantul UiPath. Ionuţ Sas susţine că dezbaterea privind dispariţia locurilor de muncă este încă deschisă. Există scenarii care estimează reducerea personalului, dar şi scenarii în care AI creşte pur şi simplu productivitatea oamenilor. El înclină spre cea de-a doua variantă şi consideră că profesioniştii foarte bine pregătiţi nu vor fi înlocuiţi. Un avocat va continua să ofere încredere şi consiliere clientului, chiar dacă AI îi va face cercetarea juridică. Un medic va continua să ia deciziile finale, chiar dacă algoritmii vor analiza mai rapid volume uriaşe de date medicale. Relaţia umană, empatia şi asumarea responsabilităţii rămân imposibil de automatizat. În acelaşi timp, AI devine un accelerator al performanţei individuale. Fiecare angajat are acces la instrumente capabile să genereze idei, să sintetizeze informaţii şi să reducă ore întregi de muncă la câteva minute. Beneficiul nu este doar individual, ci se propagă la nivelul întregii organizaţii. Pe măsură ce aceste tehnologii devin tot mai puternice, va creşte şi nevoia de guvernanţă. Ionuţ Sas consideră că dezvoltatorii de inteligenţă artificială vor avea nevoie de propriile „constituţii”, seturi clare de principii şi valori care să ghideze modul în care sunt construite şi utilizate modelele AI. Într-o industrie în care utilizatorii migrează
