Evenimente Interne

• Romgaz (SNG) estimează pentru anul 2025 un profit net de 2,35 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 26% față de profitul net obținut în 2024, care a fost de 3,2 miliarde lei. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al companiei, această tendință descendentă va continua și în anii următori: profitul net este estimat să scadă la 1,77 miliarde lei în 2027 și la 1,4 miliarde lei în 2028. Referitor la venituri, Romgaz estimează că acestea vor scădea cu 8,3% în anul 2025 comparativ cu anul anterior, ajungând la 7,6 miliarde lei. Veniturile din gaze naturale livrate din producția internă vor înregistra o reducere de aproximativ 9%, până la circa 6 miliarde lei. Această evoluție negativă este explicată prin cantitățile estimate a fi livrate către clienți și prețurile medii aferente gazelor din producția curentă și celor extrase din depozite. (zf.ro) 
• Fondul Proprietatea (FP) a convocat Adunarea Generală Anuală a Acționarilor (AGA) pentru data de 29 aprilie, având ca obiectiv principal distribuirea de dividende către acționari, în ciuda pierderilor contabile înregistrate. Pentru a realiza acest lucru, FP propune o serie de măsuri financiare. În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, se dorește reducerea rezervei legale cu 36,98 milioane lei, astfel încât aceasta să ajungă la 332,88 milioane lei. Totodată, în Adunarea Generală Ordinară se urmărește aprobarea acoperirii parțiale a rezervelor negative rezultate din anularea acțiunilor proprii achiziționate în 2023. Aceste rezerve negative, care însumează 774,75 milioane lei, ar urma să fie acoperite cu suma de 689,42 milioane lei din diverse elemente ale rezultatului reportat. Dacă aceste măsuri vor fi aprobate de acționari, Fondul Proprietatea va distribui un dividend brut de 0,0409 lei/acțiune, cu data plății stabilită pentru 19 iunie. Calculat la nivel net și raportat la ultimul preț de închidere al acțiunii, de 0,3562 lei/acțiune, acest dividend oferă un randament net atractiv de 10,33%. (profit.ro) 
• ANCOM a decis recent că Digi România (DIGI), cu o cotă de aproximativ 70% din clienți și venituri, trebuie să ofere acces concurenților la infrastructura sa în aproape 6.300 de localități, majoritatea din mediul rural. Schimbarea de poziție a ANCOM este determinată de creșterea semnificativă a cotei Digi și de faptul că, în prezent, un sfert din populația României locuiește în localități unde Digi este singurul furnizor de internet fix de mare viteză. Conform analizei ANCOM, Digi a ajuns să domine piața atât ca număr de clienți (69,2%) cât și ca venituri (71%), fiind urmată la mare distanță de Orange și Vodafone. În trecut, solicitările Orange și Vodafone pentru acces la rețelele altor companii au fost respinse constant de ANCOM. Acum însă, autoritatea consideră că puterea semnificativă a Digi necesită intervenție pentru a permite altor operatori să ofere servicii competitive. Astfel, Orange, Vodafone și alți jucători mai mici vor putea utiliza infrastructura Digi pentru a furniza servicii proprii în aceste localități. Potrivit ANCOM, lipsa unei astfel de reglementări ar fi putut afecta negativ utilizatorii finali prin limitarea opțiunilor disponibile și ar fi putut duce chiar la ieșirea unor competitori mai mici din piață. (zf.ro) 
• Agenția de rating Moody's a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, plasând țara pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de categoria „junk”, nerecomandată investitorilor. Decizia Moody's vine după măsuri similare luate anterior de Fitch și Standard & Poor's, toate cele trei mari agenții având acum o perspectivă negativă asupra României. Motivul principal invocat de Moody's este deteriorarea semnificativă a situației fiscale, cu un deficit bugetar estimat să rămână ridicat în următorii ani, în contextul unei instabilități politice interne accentuate și al lipsei unor măsuri suplimentare eficiente de consolidare fiscală. Agenția estimează că deficitul va ajunge la 7,7% din PIB în 2025, iar datoria publică va crește rapid, depășind 62% din PIB până la finalul anului 2026. Această evoluție ar putea duce la creșterea costurilor dobânzilor și la deteriorarea capacității României de a-și susține datoria publică. O eventuală retrogradare viitoare a ratingului României ar avea efecte semnificative asupra economiei naționale, determinând retragerea unor investitori și scumpirea împrumuturilor guvernamentale. România are deja cele mai riscante și scumpe obligațiuni din Uniunea Europeană, iar contextul politic instabil și deficitul bugetar ridicat sporesc riscurile financiare. Moody's subliniază că revenirea perspectivei la stabilitate ar fi posibilă doar prin implementarea unor reforme fiscale suplimentare credibile și printr-o disciplină mai strictă a cheltuielilor publice. În lipsa acestor măsuri, riscul retrogradării ratingului devine tot mai mare. (economedia.ro) 
• Agroland Business System (AG) a anunțat deschiderea celui de-al 29-lea magazin în format MEGA, situat în apropierea municipiului Suceava. Investiția pentru acest nou magazin s-a ridicat la aproximativ 175.000 de euro, fără a include stocurile de marfă. Magazinul are o suprafață de 280 metri pătrați și oferă peste 3.500 de produse. Conducerea estimează că în 2025 magazinul va genera vânzări de peste 700.000 de euro și va atrage zilnic între 150 și 170 de clienți. Această extindere face parte din strategia companiei de a depăși pragul de 250 de magazine Agroland în cursul anului curent și reflectă orientarea către zone cu potențial ridicat, adresându-se clienților interesați de grădinărit, hobby farming și animale de companie. Deschiderea noului magazin Agroland în format MEGA de lângă Suceava nu va avea, cel mai probabil, un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare globale ale companiei. Deși estimările conducerii indică venituri anuale de aproximativ 3,5 milioane lei pentru acest magazin, această sumă reprezintă doar o mică parte din cifra de afaceri consolidată a grupului Agroland, care în 2024 a depășit 315 milioane lei. Astfel, contribuția individuală a magazinului din Suceava la rezultatele financiare generale ale companiei va fi limitată. (bvb.ro) 

Evenimente externe

• Piețele bursiere europene au înregistrat creșteri semnificative vineri, după anunțul unui acord istoric între partidele politice din Germania privind un pachet de cheltuieli masive. Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a ajuns la un consens cu Partidul Verde pentru relaxarea limitelor de îndatorare, ceea ce va permite lansarea unui fond special de 500 miliarde de euro destinat investițiilor în infrastructură și apărare. Acest pachet marchează o schimbare majoră în politica fiscală a Germaniei, cunoscută pentru abordarea conservatoare privind împrumuturile. Indicele DAX al bursei germane a crescut cu aproape 2%, în timp ce indicii mid-cap și small-cap au avansat cu peste 3%. Euro s-a apreciat cu 0,5%, iar randamentele obligațiunilor germane pe 10 ani au urcat la 2,9%, reflectând anticipațiile privind o emisiune masivă de obligațiuni pentru finanțarea cheltuielilor. Economiștii consideră că aceste măsuri pot stimula creșterea economică pe termen lung atât în Germania, cât și în zona euro. Cu toate acestea, analiștii avertizează asupra provocărilor legate de implementarea rapidă a acestor planuri și de volatilitatea piețelor de obligațiuni. În timp ce optimismul este mare, există riscul ca ritmul lent al cheltuielilor să dezamăgească investitorii. De asemenea, impactul pe termen lung asupra inflației și costurilor de împrumut rămâne incert. (reuters.com) 
• Prețul petrolului a crescut luni, pe fondul tensiunilor geopolitice intensificate în urma atacurilor SUA asupra grupării Houthi din Yemen, care au vizat oprirea atacurilor asupra rutelor maritime. Aceste evoluții au fost amplificate de temerile privind perturbările în aprovizionare și de așteptările privind o creștere a cererii din China, după ce Beijingul a anunțat măsuri pentru stimularea consumului intern. În contrast, piețele americane au început săptămâna cu scăderi ale futures-urilor bursiere, alimentate de temeri legate de o posibilă recesiune economică. Oficialii americani au avertizat că nu există garanții împotriva unei recesiuni, amplificând incertitudinea investitorilor. În schimb, piețele asiatice s-au apreciat semnificativ susținute de optimismul privind stimulentele economice din China. (reuters.com) 
• Klarna, compania suedeză de fintech, a raportat o creștere de 24% a veniturilor în 2024, ajungând la 2,81 miliarde de dolari, și a trecut de la o pierdere de 244 milioane de dolari în 2023 la un profit net de 21 milioane de dolari. Compania a depus documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO) mult așteptată în SUA, vizând să strângă peste 1 miliard de dolari și să atingă o evaluare de peste 15 miliarde de dolari. Klarna este lider în modelul „cumperi acum, plătești mai târziu” (BNPL), care a câștigat popularitate în timpul pandemiei datorită creșterii comerțului online. IPO-ul Klarna vine într-un moment în care listările fintech au fost afectate de volatilitatea piețelor și evaluările ridicate, dar poate reprezenta un test important pentru apetitul investitorilor față de companiile tehnologice financiare cu creștere rapidă. Klarna are 93 milioane de utilizatori activi și colaborează cu peste 675.000 de comercianți, inclusiv giganți precum Google și Apple. Cu toate acestea, compania se confruntă cu provocări legate de reglementare și îmbunătățirea sistemelor financiare interne înainte de listare. (reuters.com)