13.07.2026
Concordia: Inflaţia pare să fi trecut de punctul cel mai greu, după maximul din mai. Rata a început o scădere rapidă spre 6%, până la final de an. Economia ar putea primi o gură de oxigen consistentă în a doua parte a lui 2026 şi la începutul lui 2027
Inflaţia din România pare să fi trecut de punctul cel mai greu, având în vedere că în iunie 2026 rata anuală a fost de 10,4%, coborând uşor de la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 10,9% în mai, arată o analiză realizată de Confederaţia Patronală Concordia. ”Vârful a fost deja depăşit, iar în a doua parte a anului trendul se inversează. Cu alte cuvinte, partea grea a rămas în urmă. Scumpirile au lovit însă direct în buzunarul românilor, erodând încrederea consumatorilor şi puterea de cumpărare, cu efecte vizibile în scăderea consumului de bunuri şi servicii”, spune analiştii. Serviciile rămân principalul motor al inflaţiei: la finalul lunii iunie 2026, acestea au contribuit cu 2,8 puncte procentuale la rata anuală. Foarte aproape, cu 2,3 puncte procentuale, se situează gazele, electricitatea şi energia termică, iar apoi alimentele, fiind un semnal clar că fenomenul inflaţionist s-a înrădăcinat adânc în economia românească. La acest tablou s-a adăugat, începând din martie, o creştere rapidă a contribuţiei carburanţilor, pe fondul războiului din Iran. Evoluţia ratei anuale a inflaţiei (%) şi a principalilor contributori (p.p.) Totuşi, pe măsură ce se disipează efectele majorărilor de taxe şi ale scumpirii energiei şi carburanţilor, inflaţia ar trebui să coboare rapid în iulie şi august, spre 7%.” Ar fi o gură de oxigen pentru economie şi pentru încrederea consumatorilor”, spun reprezentanţii Concordia. Până la finalul anului, aşteptările indică o rată anuală în jurul a 6%, apropiată de ţinta de 5,5% asumată de BNR. Reprezentanţii mediului de afaceri spun că un nivel de acest fel ar aduce mai multă încredere şi predictibilitate şi ar deschide discuţia despre posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR. O inflaţie ancorată la niveluri semnificativ mai joase ar facilita, la rândul ei, scăderea costurilor de finanţare pentru populaţie şi firme, dând un impuls creditării şi investiţiilor, mai ales pentru IMM-urile care nu au acces facil la finanţare externă mai ieftină. „Creşterile de preţuri şi de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei româneşti, reprezentate de Concordia, precum producţia de mobilă, comerţul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflaţiei şi refacerea încrederii sunt esenţiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum şi pentru salvarea creşterii economice a României şi, implicit, a locurilor de muncă.", a explicat Iulian Lolea, economist şef al Confederaţiei Patronale Concordia. În 2025, atât salariile, cât şi preţurile au resimţit din plin creşterea fiscalităţii: majorările de TVA şi accize s-au văzut imediat în preţurile bunurilor şi serviciilor, iar eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, IT şi agricultură a tăiat din salariile acestor sectoare sau a înghiţit viitoare majorări. În 2026, dinamica salariilor scapă de presiunea noilor taxe, iar premisele arată creşteri mai apropiate de rata inflaţiei prognozate. Vestea bună este că puterea de cumpărare ar trebui cel puţin să se menţină, dacă nu chiar să crească uşor. Toate aceste semnale potenţial pozitive, combinate cu deblocarea crizei politice şi implementarea unor măsuri de redresare economică, ar trebui să ofere economiei româneşti o gură de oxigen consistentă în a doua parte a lui 2026 şi la începutul lui 2027, se arată în analiză. Cu toate acestea, patronatele atrag atenţia că economia este departe de a se fi însănătoşit, fiind necesară continuarea reformelor, a investiţiilor în infrastructură şi asigurarea predictibilităţii fiscal-bugetare. ”Reducerea viitoare a deficitului bugetar trebuie să se facă pe seama îmbunătăţirii colectării şi a reducerii inechităţilor.”
