Evoluţia ROBOR nu evidenţiază anomalii semnificative, nivelul indicelui fiind în concordanţă cu deciziile de
politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi cu dinamica inflaţiei, arată o analiză realizată de specialiştii RoEM-UBB FSEGA în contextul investigaţiei Consiliului Concurenţei (
CC) privind presupusa coordonare a cotaţiilor ROBOR de către mai multe bănci din
România. „ROBOR trebuie înţeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacţiilor de
pe piaţa interbancară, cât şi ca un reper care arată costul lichidităţii din economie. Din această perspectivă, evoluţia sa şi eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar şi juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului. În acelaşi timp, orice argumente şi dovezi pe care Consiliul Concurenţei le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente şi criterii de specialitate”, explică specialiştii RoEM, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din
Cluj-Napoca. La fel cum băncile stabilesc dobânzi pentru depozitele atrase şi creditele acordate clienţilor, acestea percep dobânzi pentru operaţiunile realizate între ele, respectiv pentru împrumuturile şi plasamentele pe piaţa interbancară. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu reprezintă o singură
dobândă, ci un set de rate care diferă în funcţie de termenul finanţării. În cazul pieţei interbancare din România, ratele ROBOR sunt stabilite pentru mai multe scadenţe: overnight (O/N – o zi, începând din ziua mecanismului de fixing), tomorrow next (T/N – o zi, începând din următoarea zi lucrătoare), o săptămână (1W), o
lună (1M), trei luni (3M), şase luni (6M) şi 12 luni (12M). O importanţă deosebită are rata ROBOR la 3 luni, care a fost utilizată timp de mai mulţi ani ca cel mai frecvent reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung. Specialiştii RoEM-UBB FSEGA precizează că ratele ROBOR nu sunt doar simple dobânzi la care se pot derula tranzacţii interbancare, ci îndeplinesc şi rolul unui reper pentru
piaţa monetară interbancară, sintetizând, pentru fiecare scadenţă, informaţii relevante despre condiţiile pieţei şi indică nivelurile la care participanţii sunt dispuşi să tranzacţioneze, contribuind astfel la formarea preţului (
price discovery). „Analizând structura cotaţiilor ROBOR, se observă că, pe măsură ce scadenţa este mai lungă, volumul tranzacţiilor efective scade. Aceasta este o caracteristică firească a pieţei, întrucât participanţii preferă, de regulă, maturităţile mai scurte, care implică riscuri mai reduse de lichiditate şi de durată. Chiar şi în situaţiile în care numărul tranzacţiilor efective pentru scadenţe mai lungi, precum 6 luni sau 12 luni, este redus, cotaţiile ROBOR pe termen mai lung continuă să îndeplinească rolul de reper de preţ pentru piaţa financiară”, spun analiştii RoEM-UBB FSEGA. ROBOR este un indicator relevant pentru mai multe categorii de participanţi la piaţa financiară: pentru persoanele care au credite cu
dobândă variabilă legată de acest indice, evoluţia ROBOR influenţează direct nivelul ratei lunare; pentru bănci, ROBOR reprezintă costul finanţării pe piaţa interbancară. Pe lângă acestea însă, ROBOR este, în primul rând, un indicator tehnico-financiar al pieţei monetare, care reflectă reperele economice de bază ale pieţei respective, explică specialiştii RoEM-UBB FSEGA. Ca orice rată a dobânzii de pe piaţa monetară, ROBOR nu poate fi analizat separat de contextul economic în care evoluează. Nivelul său reflectă în principal costul banilor şi este influenţat de o serie de factori, precum aşteptările privind evoluţia economiei,
lichiditatea disponibilă în piaţă, riscurile de neplată sau riscurile sistemice, precum contextul monetar şi financiar intern şi internaţional. Dintre aceşti factori, un rol esenţial îl au