Criptomonedele. Ce sunt și cum funcționează?

Introducere

Ce sunt criptomonedele?

Criptomonedele sunt monede virtuale, nebancare, descentralizate și independente de vreo instituție bancară. Acestea funcționează prin tehnologia blockchain – exclusiv on-line – care servește drept o bază de date a tranzacțiilor publice. Criptomonedele asigură anonimatul proprietarilor, însă sunt disponibile public în blockchain.

Criptomonedele sunt monede fiduciare, din cauza faptului că nu sunt susținute de o marfă și nici nu pot fi convertite într-una. Există scheme criptografice care folosesc validatori pentru a menține criptomoneda.

Acestea nu există în formă fizică și nici nu sunt emise de o autoritate centrală cum sunt băncile sau statul. Există, totuși, cazuri în care monedele sunt create sau conturate înainte de a fi emise sau sunt emise de un singur emitent, iar acestea sunt considerate centralizate.

Prima criptomonedă a apărut în anul 2009 ca soluție la problemele legate de transferul banilor și mai exact, legate de abuzurile instituțiilor statului. Prima tranzacție cu criptomonede a avut loc pe 22 mai 2010, când un IT-ist a plătit două pizze cu două criptomonede.

În momentul de față, există peste 9000 de criptomonede, însă numai 20 dintre acestea au înregistrat o capitalizare de peste 10 mil. dolari.

Valoarea criptomonedelor depinde de următorii factori:

• Numărul total de criptomonede emise;
• Numărul total de utilizatori din rețeaua în care sunt emise criptomonedele;
• Disponibilitatea de monede fiduciare pentru investiții;
• Serviciile emise de rețea.

Blockchain

Blockchainul este tehnologia care stă la baza funcționării criptomonedelor. Aceasta permite crearea unei baze de date colective, în cadrul căreia toți participanții păstrează o copie a tranzacțiilor realizate. Primul blockchain a apărut odată cu prima criptomonedă, arătând că un grup de persoane poate opera on-line în cadrul aceluiași sistem.

Datele sunt stocate permanent într-un blockchain, deci atâta timp cât acesta există, există și istoricul datelor. Adăugarea de date în blockchain se mai numește și intrare sau tranzacție și este posibilă numai dacă persoanele din blockchain care au control asupra validărilor verifică tranzacția.

Structura unui blockchain

Un blockchain cuprinde trei elemente principale:

• Blocul (block): o serie de tranzacții înregistrate într-un registru de date, într-o anumită perioadă de timp. Blocurile sunt diferite de la un blockchain la altul.
• Lanțul/rețeaua (chain/hash): leagă blocurile între ele; Hash-ul este o amprentă de date alcătuită din informația din blocul anterior, care organizează și blochează în timp blocurile și care validează tranzacțiile.
• Rețeaua (network): este alcătuită din „noduri”. Acestea sunt niște calculatoare care păstrează o copie a registrelor distribuite în blockchain. Nodurile sunt împărțite peste tot pe glob și pot fi administrate de multiple persoane, care sunt recompensate pentru munca depusă. Nodurile care participă la crearea de blocuri sunt denumite „mineri”.

Cum funcționează blockchainurile?

Propriu-zis, tehnologia blockchain stă la baza funcționării tuturor criptomonedelor. Blockchainurile sunt sisteme peer-to-peer, adică de la persoană la persoană, care nu au o autoritate centrală care să controleze fluxul de date. Acestea funcționează prin intermediul unei rețele largi de utilizatori independenți și cu ajutorul unor calculatoare distribuite peste tot pe glob. Participanții devin activi după ce și-au creat o identitate digitală, aceasta permițându-le să își semneze tranzacțiile și să își securizeze portofelul digital (Wallet).

Tehnologia blockchain folosește criptografierea pentru a permite utilizatorilor să acceseze registrul de date în siguranță și fără implicarea vreunei instituții centrale. Acesta este cel mai important aspect pe care l-au introdus blockchainurile, lipsa unei autorități centrale, care să impună reguli.

Tranzacțiile din cadrul unei rețele blockchain sunt structurate în blocuri, legate între ele prin criptografiere. Software-ul constă în totalitatea criptomonedelor care există, în timp ce hardware-ul este alcătuit din totalitatea blockchainurilor.

Blockchainurile au realizat un mare pas în economia globală. În prezent, transferurile bancare sau decontările, care altă dată durau câteva zile lucrătoare, se realizează aproape instant și în completă siguranță.

Conceptul după care funcționează blockchainurile:

• Un utilizator inițiază o tranzacție.
• Cererea este transmisă în rețea.
• Rețeaua validează/refuză tranzacția.
• Dacă tranzacția este validată, aceasta este adăugată în blocului de tranzacții.
• Blocul de tranzacții este adăugat celorlalte blocuri.
• Tranzacția este confirmată.

Minarea criptomonedelor

Procedeul prin care tranzacțiile de criptomonedele sunt validate este denumit „minerit”, iar participanții în rețea sunt denumiți „mineri”. Procedeul de minerit este unul complex și greu, motiv pentru care se realizează de către grupuri de mineri. Rata de generare a lanțului, despre care spuneam anterior că este o amprentă de date, a crescut datorită mașinăriilor specializate.

Grupurile de calculatoare care se ocupă cu mineritul sunt denumite în engleză mining pools. Minerii au datoria de a verifica, de a data și de a partaja tranzacțiile în blockchain. În schimbul muncii lor, sunt recompensați cu criptomonede.

Datorită interesului crescut pentru criptomonede, și automat pentru generarea de lanțuri, minerii sunt constrânși să investească tot mai mult în aparatura de care este nevoie. Acesta este motivul pentru care recompensa scade odată cu creșterea cererii, pentru a nu afecta inflația.

Portofelul digital (Wallet)

Portofelul digital este echivalentul unui cont bancar, iar prin intermediul lui poți stoca, poți primi sau poți trimite criptomonede către alte conturi. Tu, în calitate de utilizator, îți instalezi pe telefon sau pe calculator o aplicație, care este asemenea unui portofel digital. Poți să o accesezi, de asemenea, și de pe browser. Aceste portofele pot stoca una sau mai multe criptomonede. Portofelul digital conține chei private sau publice prin intermediul cărora pot fi realizate tranzacțiile.

Criptomonedele se păstrează în portofelul digital și sunt securizate prin criptografiere. În urma procesului de criptografiere, fiecare portofel primește o „cheie privată”, adică un cod format din cifre și litere însumând de la 26-35 de caractere, care îl fac extrem de sigur.

Aspecte economice

Există monede digitale și criptomonede. Monedele digitale sunt monede electronice și sunt emise de o bancă centrală, în timp ce criptomonedele sunt emise de o entitate privată și anonimă și sunt utilizate pentru a descrie monedele descentralizate.

Faptul că minerii sunt plătiți cu criptomonede pentru munca pe care o depun duce la creșterea cererii de criptomonede, motiv pentru care valoarea recompensei scade odată cu creșterea valorii criptomonedelor. În prezent, criptomonedele sunt folosite ca sistem de plată, un sistem criptat care este aproape imposibil de auditat.

Printre instituțiile care au început să accepte criptomonede se numără unele agenții umanitare, precum UNCIEF, Crucea Roșie americană și Programul alimentar mondial al ONU. Donațiile în criptomonede sunt caracterizate de transparență, însă protocoalele de verificare a donatorilor vor continua.

Cum se tranzacționează criptomonedele?

Criptomonedele pot fi cumpărate fie de la o persoană fizică, fie din platforme de tranzacționare, acestea fiind de ordinul miilor. Costurile de tranzacționare depind de oferta de capacitate a rețelei și de cererea persoanei care deține criptomoneda pentru o tranzacție cât mai rapidă.

Deținătorul criptomonedei poate seta un comision de tranzacționare, iar operatorii rețelei procesează tranzacțiile în ordinea valorii, de la cel mai mare la cel mai mic. Există, însă, și criptomonede care nu au comisioane de tranzacționare, iar ca mecanism de prioritizare a tranzacțiilor utilizează proof-of-work, adică dovada muncii clientului.

Criptomonedele pot fi cumpărate fie cu bani fiduciari, fie cu alte criptomonede. În cazul în care sunt cumpărate cu alte criptomonede, nu este nevoie de o a treia parte.

ICO – Initial Coin Offerings

Primul bancomat destinat unei criptomonede a fost lansat în anul 2014, în Austin, Texas, Statele Unite. Bancomatul este foarte asemănător cu cele clasice, instalate de bănci, însă are scanere care recunosc pașapoartele sau permisele de conducere, pentru a identifica utilizatorul.

Lansarea unei monede virtuale necesită o ofertă inițială de monede prin care se strâng fonduri. Acest tip de ofertă este utilizat pentru a pune bazele afacerii cu criptomonede cu evitarea reglementărilor. Persoanelor care sprijină proiectul de la început le sunt vândute procente din criptomonedă, sub formă de tokenuri, de cele mai multe ori, în schimbul unor mijloace de plată legale sau în schimbul altor criptomonede.

Tokenurile reprezintă un tip de criptomonedă care poate fi utilizată pentru investiții, pentru a stoca valoare sau chiar pentru a face achiziții.

Trenduri

Capitalizarea de piață a unei monede se calculează prin înmulțirea prețului cu numărul de monede existente în circulație. Prima criptomonedă inventată reprezintă aproximativ 50% din valoarea capitalizării totale de piață. În prezent, aproximativ 1 trilion de dolari circulă în rețeaua blockchain.

În iunie 2021, El Salvador a fost prima țară care a început să accepte criptomonede ca mijloc de plată, în urma propunerii aduse de președintele țării, Nayib Bukele. La două luni distanță, Cuba s-a alăturat mișcării și a acceptat și ea o criptomonedă ca mijloc de plată, în ciuda legislației Statelor Unite ale Americii.

Pe de altă parte, în septembrie 2021, China a declarat ilegale tranzacțiile cu criptomonede, cu toate că în China se află cea mai mare piață a criptomonedelor.

Controverse

Criptomonedele sunt monede virtuale criptate, însă multe guverne au adoptat o atitudine precaută, din cauza lipsei unei unități centrale și a unui background economic.

O problemă a criptomonedelor este că nu există niciun intermediar care să poată limita pierderile consumatorilor în cazul pierderii sau furtului de criptomonede, deci, care să îi protejeze împotriva fraudei.

De-a lungul vieții criptomonedelor, personalități precum Paul Krugman, câștigător al Premiului Nobel pentru Științe Economice, sau Warren Buffett, au declarat că această mișcare, a criptomonedelor, nu va dura prea mult și că va avea un sfârșit neprietenos. De asemenea, criptomonedele au mai fost văzute ca o modalitate de spălare a banilor.

Minarea monedelor virtuale consumă multă electricitate, lăsând o amprentă de carbon, iar eliminarea dispozitivelor tehnice este, de asemenea, poluantă.

În cazul criptomonedelor, există trei elemente care joacă un rol important în percepția opiniei publice, și anume: capitalizarea pieței, numărul de utilizatori și volumul tranzacțiilor. Aceste trei elemente determină încrederea utilizatorilor în criptomonede.

Avantajele și dezavantajele criptomonedelor