În 1993, 40% din români stăteau la coadă la Caritas. În 2025, 98,5% evită Bursa. Aceeași frică, nume diferite.

La finalul lui 2025, România număra 285.582 de investitori la Bursa de Valori București (BVB) – o creștere de 26,6% față de începutul anului, dar încă doar 1-1,5% din populație. Aproximativ 70% din activele financiare ale persoanelor fizice în România sunt în numerar, conturi curente și depozite, comparativ cu 59% în Europa Centrală și 40% în Europa de Vest.

Istoria și arhitectura psihologică a investitorului român

Istoria explică mult. Caritas a atras 35-50% din gospodării, lăsând în urmă iluzii financiare și neîncredere. Apoi FNI, crize bancare – lecția colectivă: orice promisiune de randament poate fi o capcană.

Această structură defensivă nu este întâmplătoare, ci o arhitectură psihologică. Cercetările de behavioral finance arată că pierderea unei sume este resimțită de aproximativ două ori mai puternic decât câștigarea aceleiași valori – un mecanism pe care economia comportamentală îl numește „loss aversion”. Pentru un român care reușește să pună deoparte mai puțin de 500 lei lunar (53% dintre populație, conform studiului Revolut–Dynata), fiecare leu economisit devine prea prețios pentru a fi „riscat”.

3 modalități prin care te sabotezi singur la bursă

1. Disposition Effect (Sindromul „Vând câștigurile, țin pierderile”)

Ce este: Tendința de a vinde prea repede acțiunile care au crescut („să-mi iau profitul”) și de a ține mult prea mult acțiunile care au scăzut („aștept să revină la preț”).

Exemplul clasic de pe BVB:

• Cumperi acțiuni la 100 de lei.
• Dacă prețul urcă la 110 lei, impulsul este să vinzi rapid pentru a marca acel profit de 10%. De ce? Pentru că un câștig realizat ne validează.
• În schimb, dacă prețul scade la 80 de lei, mecanismul se blochează. Refuzăm să vindem, spunându-ne că „nu am pierdut până nu vând” și că „o să revină”.

Aici intervine o nuanță psihologică: preferăm o pierdere nerealizată, care rămâne doar „pe hârtie”, decât să recunoaștem public (și față de noi înșine) că am greșit. Pe BVB, studiile arată că investitorii români manifestă puternic acest comportament – vând rapid poziții profitabile și persistă pe cele pierzătoare, blocând capital în companii slabe.

2. Herding (Comportament de turmă pe piața locală)

Ce este: Tendința de a copia deciziile mulțimii: cumperi pentru că „toată lumea cumpără”, vinzi pentru că „toată lumea vinde”.
Exemplu concret:

• Hidroelectrica se listează, astfel toată presa vorbește și toți prietenii cumpără, iar tu te gândești că „trebuie și eu să intru”.
• Sau invers: piața scade 5%, vezi că alții vând și intri în panică și vinzi și tu.

Siguranța în acest caz pornește din ideea „dacă toți fac asta, nu pot greși atât de tare”, fiind alimentată de frica de a rămâne singur cu o decizie greșită și de lipsa încrederii în propria analiză. România are cea mai extinsă evidență a acestui fenomen din regiunea Balcanilor.

3. Asimetria reacțiilor la știri

Pe Bursa de Valori București, studiile realizate pe indicii BET și BET-C arată că investitorii reacționează diferit la veștile bune față de cele rele.
La vești bune:

• Sub-reacție inițială (scepticism);
• Procesare lentă, creștere treptată a prețurilor;
• Lipsă de încredere să cumpere agresiv.

La vești rele:

• Reacție rapidă și puternică;
• Ajustare imediată a prețurilor în jos;
• Vânzare defensivă instantanee.

Pe scurt, investitorul român tinde să creadă imediat veștile rele, dar privește cu neîncredere veștile bune. Această diferență de reacție alimentează pesimismul și frica de piață, pentru că instinctiv ne concentrăm mai mult pe riscuri decât pe oportunități.

Ce contează pentru o strategie sănătoasă

Soluția nu este să eliminăm frica, care este normală și ne protejează, ci să ne organizăm mai bine deciziile.

• Ține separat banii pentru cheltuieli zilnice de cei pentru investiții pe termen lung.
• Stabilește reguli din timp, ca să nu iei decizii la emoție în momentele de criză.
• Fluctuațiile sunt normale, nu un semnal de panică – verificarea prea des a portofoliului crește stresul.
• Regulile clare făcute în perioade calme te ajută să eviți reacțiile impulsive.

Dacă frica ne-a ținut în siguranță în ultimii 30 de ani, dar ne-a lăsat cei mai săraci investitori din regiune, nu cumva „siguranța” este cel mai costisitor activ pe care îl deținem?