Raportul Eurostat din noiembrie 2025 transmite un semnal de alarmă: România înregistrează cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, 8,4% în octombrie 2025, de aproape patru ori media UE de 2,5%. 

Această situație este rezultatul direct al pachetelor fiscale și de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, în încercarea de a reduce un deficit bugetar uriaș, care în 2024 a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din întreg blocul comunitar. „Medicamentul” pentru deficit a produs însă efecte secundare imediate: prețuri în creștere accelerată și o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare. 

România este în topul scumpirilor din UE 

Conform Eurostat (octombrie 2025):   

• România: 8,4% 
• Estonia: 4,5% 
• Letonia: 4,3% 

La polul opus: 

• Cipru: 0,2% 
• Franța: 0,8% 
• Italia: 1,3%

  

Aceasta izolează România într-o poziție negativă, incomparabil cu celelalte state membre. 

Impactul asupra unei familii obișnuite 

Un coș de cumpărături care în iulie 2025 costa 250 lei, înainte de majorarea TVA, a ajuns în prezent la peste 300 lei. Comparat cu octombrie 2024, același coș costă acum aproximativ 320 lei, ceea ce înseamnă o pierdere a puterii de cumpărare de 28% într-un singur an.

Creșterile de preț sunt accentuate în domenii esențiale:

• alimente: +22,7% (în special fructe) 
• energie: +72,3% 
• servicii (restaurante, telefonie, apă): +10,5%

  

  Sunt exact categoriile care ocupă cel mai mare procent din bugetul unei familii. 

Măsurile fiscale care au alimentat inflația 

Pentru a înțelege evoluția prețurilor, trebuie analizate pachetele fiscale adoptate începând cu iulie 2025. 

Pachetul 1 (1 august 2025): Șocul TVA și al accizelor 

• TVA standard: 19% → 21% 
• TVA redus: 9% → 11% (alimente, HoReCa, medicamente) 
• Accize majorate cu 10% la benzină, motorină, alcool, tutun 

Rezultat: costuri crescute de transport, transmise în prețurile tuturor produselor. 

Pachetul 2 (intrare graduală în 2026): Taxe și impozite suplimentare 

• Impozit pe dividende: 10% → 16% 
• Impozit specific pe bănci: 
  • 2% din cifra de afaceri (S1 2025) 
  • 4% (S2 2025) 

Rezultat: credite mai scumpe pentru populație și companii. 

• CASS introdus pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 lei. 

Pachetul 3 (noiembrie 2025): Tăieri bugetare semnificative 

• Reduceri de salarii în sectorul public (1,2 milioane de angajați afectați) 
• Plafonări ale fondului de salarii cu până la 10% pentru 2026 
• Înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public pentru 2026 

Realitatea este că deficitul pe primele 9 luni din 2025 era deja de 5,39% din PIB, adică 102,4 miliarde lei, iar ritmul sugera un deficit total chiar peste estimările oficiale. 

De ce Guvernul a fost obligat să ia aceste măsuri dure? 

Contextul fiscal al României în 2024–2025: 

• creștere masivă a cheltuielilor publice față de veniturile statului, în ultimii ani 
• costuri în creștere ale datoriei publice (dobânzi mai mari), generate de instabilitatea politică instalată în noiembrie 2024 
• majorări de salarii și pensii nesustenabile în ultimii ani 
• nivel scăzut al colectării fiscale, printre cele mai mici din UE 
• procedură de deficit excesiv activă încă din 2020 

Comisia Europeană a avertizat repetat că România riscă: 

• pierderea fondurilor europene
• degradarea ratingului de țară la categoria junk

Planul guvernamental: austeritate acum, stabilizare mai târziu 

Strategia declarată: 

• 2025: deficit 8,4% din PIB 
• 2026: deficit 6,2% 
• 2027: deficit 5,9% 

Guvernul mizează pe câteva investiții strategice pentru a contrabalansa austeritatea: 

• investiția Rheinmetall (aprox. 500 milioane euro, ~700 locuri de muncă) 
• fonduri europene prin programul SAFE pentru dotări militare 
• proiecte energetice (stocare, interconectare regională) 
• atragerea fondurilor PNRR 

Prognozele externe: vești bune, dar ritm lent 

Estimările Comisiei Europene (noiembrie 2025): 

• Creștere economică: 0,7% (2025), 1,1% (2026), 2,1% (2027) 
• Inflație estimată la: 
  • 6,7% la finalul lui 2025 
  • 3,7% la finalul lui 2026 
• Deficit de cont curent: -7,9% din PIB (se adâncește) 

Concluzia: redresarea este estimată că se va simți abia din 2027. 

SOLUȚII CONCRETE PENTRU ROMÂNI — Cum îți protejezi averea în perioada de austeritate 

1. Titluri de stat, randament decent, risc minim. Programele „Tezaur” oferă randamente de 6,5%+ anual, garantate de stat.  În cazul titlurilor de stat Fidelis, oferite pe BVB, randamentele sunt ușor superioare, cu dobânzi anuale de până în 8% în RON și 6,3% în euro.  

2. Investiții pe bursă, potențial de randament peste inflație.  Sectoarele defensive (energie, utilități, alimentar, farmaceutic, bancar) au potențial mai mare în perioade de inflație. Strategie recomandată: Investiții regulate, treptate (dolar cost averaging), nu toate fondurile deodată. 

3. Imobiliare, protecție pe termen lung. Proprietățile tind să urmeze inflația pe termen lung, iar chiriile cresc odată cu costul vieții, însă au niște dezavantaje pe partea de lichiditate, plus limitare din punct de vedere al accesibilității.
4. Diversificare echilibrată
 
Potențial exemplu de structură, dar care depinde de apetitul la risc al fiecăruia:

• 50% titluri de stat 
• 40% investiții pe bursă 
• 10% fond de urgență 

Fondul de urgență trebuie să acopere 3-6 luni de cheltuieli. 

5. Reducerea cheltuielilor discreționare. În perioade de inflație ridicată, ajustarea stilului de consum este esențială. 

6. Educație financiară continuă și monitorizare activă 

Inflația și politicile fiscale se schimbă rapid. Urmărește lunar: 

• comunicatele BNR 
• rapoartele INS 
• analizele piețelor 

Evitați recomandările care nu sunt făcute de specialiști (chiar și opiniile specialiștilor trebuie filtrate) și „promisiunile” de îmbogățire rapidă.  

Concluzie: O perioadă dificilă, dar care poate fi depășită 

România traversează una dintre cele mai mari presiuni inflaționiste din ultimul deceniu. Măsurile fiscale sunt dure, dar necesare pentru a stabiliza bugetul și a evita o criză financiară profundă. 

Pe termen scurt (2025–2026), presiunea pe bugetul familiilor va continua. Pe termen mediu (din 2027), economia ar putea reveni treptat spre echilibru. 

Pentru fiecare român, strategia optimă este proactivă: 

• investiții diversificate, 
• disciplină financiară, 
• urmărirea atentă a piețelor, 
• folosirea oportunităților de randament real pozitiv. 

Fiecare perioadă de criză este și o oportunitate de a învăța și a te adapta. Pe Goldring.ro găsești resurse educaționale, analize de piață și suportul specialiștilor care te pot ajuta să navighezi cu încredere prin provocările economice actuale.