SUMARUL GENERAL AL ZILEI 

Pe piețele financiare, optimismul se simte în aer, mai ales pe fondul discuțiilor comerciale SUA–China, care, deși nuanțate, par să alimenteze speranțe. Bursele americane au avut a treia zi consecutivă de creștere pe 10 iunie 2025, cu S&P 500 urcând cu 0,55% și Nasdaq cu 0,63%, susținute puternic de efervescența sectorului tehnologic și de Inteligența Artificială. Bitcoin a continuat ascensiunea, depășind 109.000 de dolari. 

Totuși, pe plan global, Banca Mondială a redus prognoza de creștere economică la doar 2,3% pentru 2025, cel mai lent ritm din 2008 încoace (excluzând recesiunile), invocând incertitudinea politicii comerciale și a tarifelor. Așteptările inflaționiste sunt sub lupă, cu raportul CPI din mai anticipat cu interes. O propunere de lege fiscală în SUA, Secțiunea 899, creează îngrijorări că ar putea descuraja investițiile străine, potențial ducând la pierderea a 360.000 de locuri de muncă. 

În Europa, piețele au închis ușor în creștere, cu excepția sectorului apărării, afectat de lipsa progreselor în negocierile privind mineralele critice. FTSE 100 din Marea Britanie se apropie de maxime istorice, pe fondul așteptărilor de reduceri de dobândă ale Băncii Angliei. 

Pe plan local, Bursa de Valori București a avut o sesiune corectivă pe 10 iunie 2025. Indicele BET a scăzut cu 1,15%, retrăgându-se din maximele istorice recente, într-o zi cu lichiditate redusă (aproximativ 73 milioane de lei), sugerând o marcare de profit și o prudență legată de incertitudinile fiscale și politice. Banca Transilvania (TLV) a fost cea mai tranzacționată, în timp ce Romgaz (SNG), deși a anunțat un profit net de 951 milioane lei în T1 2025 (în scădere cu 24,6% an/an), va plăti dividende de 0,1568 lei/acțiune începând cu 25 iulie 2025. 

Din punct de vedere macroeconomic, România se confruntă cu provocări semnificative: deficitul bugetar a ajuns la 3,4% din PIB în primele cinci luni din 2025, menținându-se la nivelul ridicat al anului precedent, iar deficitul balanței comerciale a crescut cu 24,5% la 11,6 miliarde euro în primele patru luni. Economistul-șef al BNR subliniază nevoia de stabilitate legislativă și de adoptare a unor strategii fiscale dovedite, nu „experimente originale”. 

TOP 8 ȘTIRI ALE ZILEI PENTRU INVESTITORI 

• Deficitul bugetar al României la 3,4% din PIB în primele cinci luni ale anului 
  Deficitul bugetar al României a atins 3,4% din PIB în primele cinci luni din 2025, echivalentul a 64 miliarde lei, menținându-se la nivelul anului precedent, încheiat cu cel mai mare deficit din UE. Guvernul vizează o reducere la 7% din PIB pentru 2025. Ministerul Finanțelor a prioritizat plata pensiilor și salariilor, iar o reformă fiscală majoră este necesară, având o nevoie de ajustare bugetară estimată la 40 miliarde lei, cu discuții politice în desfășurare. (profit.ro) 
   
• Deficitul balanței comerciale a României crește cu aproape 25% în primele patru luni 
   
  Deficitul balanței comerciale a României a atins 11,6 miliarde euro în primele patru luni din 2025, o creștere de 24,5% față de 2024. Exporturile FOB au avansat modest cu 0,5% la 31,45 miliarde euro, în timp ce importurile CIF au crescut cu 6% la 43,06 miliarde euro. Mașinile și echipamentele de transport domină schimburile. În aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 5,2%, iar importurile au crescut cu 0,4%, generând un deficit lunar de 3,14 miliarde euro, indicând presiuni continue asupra balanței. (wall-street.ro) 
   
• Banca Mondială reduce semnificativ prognoza de creștere economică globală pentru 2025 
   
  Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică globală pentru 2025 la doar 2,3%, cea mai redusă rată din 2008, excluzând perioadele de recesiune. Această ajustare este atribuită incertitudinii și discordiei comerciale internaționale, precum și perspectivelor mai sumbre pentru economiile majore. Prognozele pentru SUA (1,4%) și zona euro (0,7%) au fost, de asemenea, diminuate. Un scenariu optimist, implicând reducerea la jumătate a tarifelor vamale, ar putea adăuga 0,2 puncte procentuale creșterii globale. (axios.com) 
   
• Bursa de Valori București în scădere după maxime istorice, pe fondul incertitudinilor fiscale 
   
  Indicele BET al Bursei de Valori București (BVB) a scăzut cu 1,15% în ședința din 10 iunie 2025, ajungând la 18.604 puncte, marcând o retragere din maximul istoric. Lichiditatea totală a fost redusă la 73 milioane lei. Declinul este atribuit marcărilor de profit și incertitudinilor generate de negocierile guvernamentale privind ajustările fiscale. Banca Transilvania a avut cel mai mare volum tranzacționat, în timp ce majoritatea acțiunilor BET au înregistrat scăderi, reflectând prudența investitorilor (zf.ro) 
   
• Economistul-șef al BNR critică „reinventarea roții” în fiscalitatea României 
   
  Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, critică România pentru instabilitatea fiscală și introducerea de măsuri „originale”, propunând adoptarea unor modele fiscale validate, precum cel polonez. El subliniază că Polonia are o capacitate fiscală superioară (venituri bugetare 42% din PIB vs. 33% în România) și un rating de credit mai bun, datorită unui contract social mai solid și unui sistem de impozitare progresivă eficient. Lazea argumentează că fiscalitatea românească nu este excesivă, ci percepția este adesea distorsionată. (profit.ro) 
   
• Progres în discuțiile comerciale SUA–China, cu impact mixt asupra piețelor 
   
  Discuțiile comerciale dintre SUA și China la Londra au fost descrise ca pozitive de oficialii americani, alimentând optimismul pentru evitarea tarifelor ridicate și reducerea temporară a taxelor. Totuși, lipsa progresului concret privind mineralele critice a afectat sectorul european al apărării. Piețele europene au închis în ușoară creștere, iar cele americane au continuat ascensiunea. Cu toate acestea, investitorii rămân prudenți, iar îngrijorările legate de inflație și de potențialele tensiuni persistente în negocieri continuă să influențeze sentimentul pieței. (cnbc.com) 
   
• Proiectul de lege fiscală Trump ar putea descuraja investițiile străine în SUA 
   
  Secțiunea 899 din proiectul de lege fiscală al Președintelui Trump, ce vizează impozitarea companiilor străine din țări cu „taxe incorecte” pentru firmele americane, generează obiecții majore. O analiză a Global Business Alliance estimează că măsura ar putea duce la pierderea a 360.000 de locuri de muncă în SUA și 55 miliarde dolari anual în PIB. Criticii avertizează că impozitul propus de 30% pe profiturile companiilor vizate ar putea descuraja investițiile străine vitale și este o „strategie de risc ridicat”. (fortune.com) 
   
• Piețele bursiere din SUA în creștere pentru a treia zi, impulsionate de AI și negocieri comerciale 
   
  Piețele bursiere din SUA au înregistrat a treia zi consecutivă de creștere pe 10 iunie 2025, cu S&P 500, Dow Jones și Nasdaq avansând, impulsionate de speranțele privind discuțiile comerciale SUA–China și de rezultatele solide ale companiilor, în special în sectorul tehnologic, stimulat de anunțurile despre Inteligența Artificială. Deși așteptările pentru reducerile de dobândă ale Fed s-au diminuat, optimismul a fost susținut. Sectorul tech a avut o evoluție mixtă, cu Microsoft și Amazon în creștere, dar Apple în scădere. (cnbc.com) 
   

PERSPECTIVA EXPERTULUI 

S&P 500 la 6.038,81, Nasdaq la 19.714,99, o a treia zi consecutivă de creștere pe 10 iunie 2025, o adevărată sărbătoare a optimismului alimentată de discuțiile comerciale SUA–China și de pulsul electrizant al inteligenței artificiale. IBM, cu al său computer cuantic „Starling”, sparge pragul de 250 de miliarde de dolari, iar OpenAI se extinde dincolo de Microsoft, ajungând la Google Cloud. Applied Digital își triplează valoarea, semn că febra AI nu dă semne de potolire. E un bal mascat al creșterii, unde fiecare știre pare să adauge o notă de euforie. 

Dar, prieteni, să ne uităm sub oglinda retrovizoare a acestui raliu. Dincolo de optimismul Secretarului Comerțului, Howard Lutnick, privind o rezoluție comercială, se simte o tensiune palpabilă. Mark Malek de la Siebert Financial ne amintește de pericolul inflației alimentate de tarife, iar Banca Mondială a redus deja prognoza de creștere globală la un anemic 2,3% pentru 2025, cel mai lent ritm non-recesionar din 2008. Economia globală se confruntă cu turbulențe semnificative, iar veștile despre CPI-ul american, așteptat să accelereze, chiar dacă sondajul Fed din New York anticipează o ușoară scădere a așteptărilor la 3,2%, sunt o provocare. 

Pe lângă dansul titanilor economici, politica fiscală devine un veritabil câmp minat. Proiectul de lege „One Big Beautiful Bill Act” al lui Trump, cu Secțiunea 899, care ar taxa companiile străine, este un risc enorm. Global Business Alliance estimează pierderi de 360.000 de locuri de muncă și 55 de miliarde de dolari anual din PIB-ul american. O strategie de risc ridicat, un război tarifar eșuat, așa cum avertizează experții. 

Și dacă privim spre casa noastră, pe Bursa de Valori București, indicele BET corectează cu 1,15% din maxime, un semn de prudență pe fondul incertitudinilor fiscale. România continuă să se zbată cu un deficit bugetar de 3,4% din PIB în primele cinci luni, în ciuda declarațiilor. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, o spune direct: „reinventăm roata” cu măsuri fiscale „originale” în loc să adoptăm strategii validate. Comparația cu Polonia, cu venituri bugetare de 42% din PIB față de 33% în România, e dură. 

În concluzie? Piețele de acțiuni din SUA pot fi un colț de rai al AI-ului, dar peisajul global este fragmentat, complex și plin de riscuri geopolitice și fiscale. Bitcoin-ul peste 109.000 de dolari, argintul la maximul ultimilor 13 ani, sau aurul sunt un semnal al căutării unui refugiu, un gest de hedging într-o lume în care politica economică devine tot mai imprevizibilă. 

⚠️ Disclaimer
Acest material are exclusiv scop informativ și este elaborat pe baza unor surse publice considerate de încredere. Deciziile investiționale aparțin exclusiv cititorului. 

Informațiile, datele și opiniile prezentate, inclusiv cele din secțiunea „Perspectiva Expertului”, au fost generate cu sprijinul inteligenței artificiale (AI) și reflectă o interpretare analitică a contextului economic și bursier. 

Conținutul nu constituie o recomandare de investiții, un sfat financiar, fiscal sau juridic și nu trebuie interpretat ca o recomandare oficială din partea emitentului. Goldring și echipa editorială nu își asumă responsabilitatea pentru pierderile financiare rezultate din deciziile luate în urma citirii acestui newsletter.