Înapoi la listă

Facilitate de depozitare permanente

Facilitate de depozitare permanente reprezinta instrumentul prin care banca centrala remunereaza surplusul de lichiditate plasat de banci pe termen foarte scurt. In politica monetara, termenul trebuie interpretat impreuna cu ancorare a inflatiei, tinta de inflatie, interval de variatie a inflatiei si operatiuni de piata deschisa, deoarece banca centrala actioneaza simultan asupra lichiditatii, asteptarilor inflationiste si structurii dobanzilor de piata. El este folosit pentru a ancora anticipatiile, pentru a ghida costul banilor pe termen scurt si pentru a transmite semnalul de politica in restul economiei. Relevanta lui depinde de credibilitatea institutiei, de regimul de comunicare si de situatia concreta a inflatiei si a ciclului economic.

Termeni similari