În data de 16 martie 2022 a fost anunțată decizia FED în ceea ce privește dobânda de politică monetară. Rezerva Federală a mărit dobânda pentru prima dată în ultimii trei ani și semnalează posibilitatea de a realiza până la 7 majorări de dobândă în acest an, în încercarea de a păstra inflația sub control. Astfel, intervalul de referință al băncii centrale americane a fost majorat de la 0% – 0,25% cu 25 de puncte de bază, ajungând acum la intervalul 0,25% – 0,5%. Dar ce reprezintă această dobândă de politică monetară despre care se vorbește?
Rata dobânzii de politică monetară se referă la rata-țintă a dobânzii stabilite de Comitetul Federal pentru Piața Deschisă (FOMC – Federal Open Market Committee). FOMC este organul de decizie politică al Sistemului Rezervei Federale. Acesta se reunește de opt ori pe an pentru a stabili rata-țintă a fondurilor federale, pe baza condițiilor economice care pot arăta semne de inflație, de recesiune sau chiar și aspecte care pot afecta economia.
Băncile au obligația de a avea conturi nepurtătoare de dobândă la băncile Rezervei Federale pentru a se asigura că au suficiente fonduri pentru a acoperi retragerile, dar și alte obligații. Fondurile suplimentare, cele care depășesc, la final de zi, suma minimă, pot fi împrumutate altor bănci care pot fi în deficit de sold. Această sumă pe care băncile sunt obligate să o păstreze poartă denumirea de rezervă obligatorie.
Investitorii acordă o atenție deosebită ratei dobânzii de politică monetară, deoarece aceasta influențează substanțial piața bursieră și, totodată, influențează ratele pe termen scurt la împrumuturi.
Deși FOMC nu impune o anumită rată a dobânzii, Sistemul Rezervelor Federale poate ajusta oferta de bani astfel încât ratele dobânzilor să se apropie de rata-țintă. Creșterea cantității de bani din sistem poate determina scăderea ratelor dobânzilor, în timp ce diminuarea masei monetare poate face ca ratele dobânzilor să crească.
FED percepe o rată de discount în cazul în care băncile se împrumută direct de la Rezerva Federală. Pentru a încuraja băncile să împrumute unele de la celelalte, rata de discount tinde să fie mult mai mare decât rata-țintă a fondurilor federale.
Care au fost motivele majorării ratei dobânzii?
În Statele Unite, ultima perioadă a fost marcată de o scădere substanțială a ratei șomajului, iar dezechilibrele dintre cerere și ofertă generate de pandemie mențin inflația la un nivel ridicat.
Invazia Rusiei în Ucraina provoacă numeroase suferințe atât umane, cât și economice, iar efectele pe care acestea le au asupra economiei din SUA sunt încă sub semnul întrebării, dar este clar că se vor resimți. Pe termen scurt, invazia și evenimentele conexe creează o presiune suplimentară asupra inflației și afectează situația economică.
Unul dintre obiectivele pe termen lung urmărite de comitet sunt atingerea unui nivel maxim de angajare a forței de muncă și un nivel al inflației de 2%. Comitetul își propune să reducă deținerile de titluri de trezorerie, de titluri de creanță, dar și de titluri garantate cu ipoteci ale agențiilor, toate acestea în cadrul unei ședințe viitoare.
În cadrul conferinței de presă care a avut loc după ședință, președintele FED, Jerome Powell a dat de înțeles că reducerea bilanțului ar putea începe în luna mai și ar putea fi echivalentul unei noi creșteri a ratei dobânzii în acest an.
Dobânda monetară în România
După ce inflația a ajuns la o valoare-record de 8% la finalul anului 2021, Banca Națională a României a majorat dobânda-cheie, ajungând astfel la 2,5%. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina prețurile carburanților cresc tot mai tare, acestea contribuind la creșterea inflației deja pe o pantă ascendentă. Unii economiști sunt de părere că, pentru a scădea inflația, BNR trebuie să-și revizuiască politicile monetare.
Andreea Orosfoian
