Activități paranormale la bursă

Halloweenul nu e doar pe străzi, e și la bursă. Piața de capital e ca o petrecere, iar participanții sunt mai mult sau mai puțin deghizați. Ține de tine să îți dai seama dacă aceștia sunt sau nu ce par a fi. Pentru a ne delecta, am preluat mai jos o serie de expresii stranii utilizate în limbajul bursier.

Companii-zombie – acestea sunt companii cu un nivel ridicat de datorii, dar suficiente câștiguri pentru a funcționa și pentru a plăti salarii, dar nu suficient pentru a achita datoriile sau pentru a investi, cu scopul dezvoltării pentru a ieși din această situație.

Dead Cat Bounce (Săritura pisicii moarte) – atunci când piețele se află într-un declin prelungit, acestea își revin pentru o perioadă scurtă, după care își continuă traiectoria descendentă. Acestea sunt semnale false și pot fi blestemul traderilor și a celor care fac market timing.

FAANG (Colț) – la fel ca vampirii, aceste acțiuni sunt puternice și rapide, iar unii cred că trăiesc veșnic. Acestea reprezintă cele mai proeminente cinci acțiuni americane din tehnologie: Facebook, Apple, Amazon, Netflix și Google. Există și alte variante, cum ar fi FAAMG, care înlocuiește Netflix cu Microsoft.

Ghosting (Fantomatic) – o formă de conspirație între investitori. Această activitate ilegală constă în faptul că un grup de participanți în piață cumpără sau vând în masă o acțiune, astfel încât alți investitori îi urmează fără să știe și creează profituri pentru cei care au încheiat tranzacțiile inițiale. Această activitate este greu de dovedit.

Graveyard Market (Piața-cimitir) – În timpul perioadelor de piețe bear prelungite, sentimentul investitorilor se înrăutățește și prețurile acțiunilor suferă scăderi, dar mulți evită să își materializeze pierderile mari prin faptul că nu fac nicio tranzacție. Pe lângă asta, noii investitori așteaptă ca piața să se redreseze înainte de a intra pe piață, motive pentru care piața pare moartă.

Indicatorul fricii – arată incertitudinea și teama investitorilor, deoarece măsoară așteptările pieței cu privire la volatilitatea din următoarele 30 de zile.

Vrăjitorie triplă – a treia vineri din lunile martie, iunie, septembrie și decembrie când opțiunile pe acțiuni, contractele futures pe indici bursieri și opțiunile pe indici bursieri expiră în aceeași zi. Aceste evenimente determină creșterea volumelor tranzacționate, dar și mișcări ciudate ale prețurilor.

 

Andreea Orosfoian


Piața muncii din SUA încetinește, dar probabil nu suficient pentru FED

Bursele americane au încheiat luna septembrie cu scăderi agresive, pe măsură ce economia Statelor Unite a continuat să se confrunte cu o creștere a inflației (contrar estimărilor analiștilor), iar Fed a majorat rata dobânzii cu 75 de puncte de bază, indicând de asemenea noi creșteri ale ratelor ”until the job is done” (a spus J. Powell la Jackson Hole, referindu-se la scăderea inflației până la ținta de 2%, în prezent de 8,3%). Indicele Dow Jones a închis pentru prima dată din noiembrie 2020 sub pragul de 29.000 de puncte, după o depreciere lunară de 8,8%, în timp ce indicii S&P 500 și Nasdaq au pierdut 9,3%, respectiv 10,5% din valoare.

Începutul lunii octombrie a adus un ușor rebound pentru bursele internaționale, însă volatilitatea a continuat să fie prezentă în piețe, în așteptarea de noi date economice care ar putea oferi indicații cu privire la sănătatea economiei americane, dar și cu privire la viitoarele acțiuni a Fed.

Astăzi a fost prezentat raportul numărului de noi locuri de muncă create în sectoarele non-agricole (Non-Farm Payrolls), respectiv rata șomajului din Statele Unite, care au arătat că piața muncii rămâne una puternică. Raportul a arătat o creștere a numărului locurilor de muncă create de 263 de mii, superior estimărilor de 250 de mii. În același timp, rata șomajului a scăzut până la 3,5% (de la 3,7% cu o lună înainte), analiștii așteptându-se la o menținere a acesteia pentru luna septembrie.

O creștere a locurilor de muncă și a salariilor este percepută, de regulă, ca fiind un aspect pozitiv, fiind un semn al dezvoltării economice și a prosperității populației. Cu toate acestea, într-un astfel de context inflaționist, un raport bun al locurilor de muncă ar putea obliga Banca Centrală a Statelor Unite să continuare să rămână agresivă prin politica monetară.

Evoluția numărului de noi locuri de munca create în sectoarele non-agricole (mii)

piața muncii sua

Sursă: investing.com, Dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring.

*Au fost preluate datele raportate, nu și cele revizuite

Evoluția ratei șomajuluișomaj sua

Sursă: investing.com, Dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring.

Numărului de locuri de muncă noi create a fost doar o singură dată în acest an sub estimările analiștilor, respectiv datele pentru luna martie. Cu această raportare, acestea au ajuns la cel mai scăzut nivel din luna decembrie a acestui an.

Rata șomajului a continuat să se mențină pe un trend descendent încă din perioada șocului pandemic, atunci când aceasta a crescut de la 4,4% (martie 2020), până la 14,7% (aprilie 2020). În teorie, există o relație inversă între rata șomajului și rata inflației (cunoscută ca și Curba Phillips), vizibilă și în graficul de mai jos:

șomaj - inflație sua

Sursă: investing.com, Dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring.

Am putea asista în continuare la o politică agresivă din partea Fed, ca urmare a datelor recent raportate, însă toți ochii se vor îndrepta acum către datele inflației, dar și a minutei ultimei ședințe a Fed, care vor fi publicate în săptămâna ce urmează.

Săptămâna viitoare, în data de 13 octombrie, vor fi publicate datele cu privire la inflația lunii septembrie din Statele Unite, în așteptarea căruia piețele ar putea fi în continuare volatile. Analiștii se așteaptă la o creștere a indicelui prețurilor de consum de 0,2% de la o lună la alta, respectiv la o rată a inflației anuală de 8,1%. Acesta va fi ultimul astfel de raport înaintea ședinței de politică monetară a Fed de la începutul lunii noiembrie. La finalul lunii octombrie va fi publicat și PIB-ul Statelor Unite aferent trimestrului trei.

  • 12 octombrie: minuta Federal Reserve
  • 13 octombrie: IPC SUA
  • 27 octombrie: PIB-T3 SUA
  • 2 noiembrie: Decizia Federal Reserve de politică monetară

 

Claudiu Demian,

Analist Goldring


Impactul corelației risc-rentabilitate asupra deciziilor investiționale

Deseori auzim în jurul nostru expresia “Nu riști, nu câștigi”, dar oare să fie valabilă această premisă și în fundamentarea deciziilor investiționale?

Riscul, unul dintre principalii factori asociați arealului investițional, izvorăște din necunoscut. Așadar, deciziile investiționale sunt indisolubil legate de caracterul incert al evenimentelor viitoare, al căror efect financiar este greu de estimat.

Pentru a putea ține pasul cu cerințele schimbătoare ale oamenilor referitoare la modalitățile de economisire, evoluția instrumentelor financiare a venit ca un răspuns la nevoile din ce în ce mai diversificate ale investitorilor. Odată cu evoluția instrumentelor financiare, apare riscul investițional, care se naște din fluctuațiile valorii instrumentelor financiare.

Riscul investițional

Riscul poate îmbrăca o multitudine de forme în funcție de sursele din care acesta izvorăște, însă ne vom focusa pe principalul risc asociat instrumentelor financiare, de care investitorii trebuie să țină cont pentru o eficiență cât mai bună a portofoliului, și anume riscul investițional.

Poate fi riscul asociat instrumentelor financiare eliminat în totalitate?

Cu siguranță NU! Deși modalitățile de măsurare, precum și perfecționarea posibilităților de identificare și anticipare ale riscului au evoluat, acesta nu poate fi eliminat integral. Riscul, poate fi totuși gestionat cu ajutorul unor tehnici și metode prin intermediul cărora pot fi controlați factorii care îl influențează, în scopul obținerii unor avantaje strategice.

Conștientizarea superioară a riscului conduce implicit la căutarea unor soluții tot mai avansate și coerente de protecție, acestea fiind folosite drept instrumente strategice utilizate în avantajul propriu al investitorilor. Subordonat obiectivului principal al investitorilor, mai exact maximizarea eficienței deciziilor investiționale, este obiectivul unei gestiuni corecte a riscului în cadrul procesului decizional.

Care sunt cele mai avantajoase modalități de economisire? Dar riscurile ce survin așteptărilor investitorilor?

Investițiile în instrumente financiare sunt alternative de economisire din ce în ce mai avantajoase tocmai datorită randamentelor de care dau dovadă. Dacă facem o analiză retrospectivă, se observă că instrumentele financiare cu cele mai mari rentabilități sunt fără îndoială acțiunile – valori mobiliare expuse unui risc ridicat asociat unui randament ridicat.

Volatilitatea și lichiditatea sunt elemente care caracterizează mecanismul pieței de capital, conturând un risc de natură sistemică pentru toate instrumentele financiare tranzacționate. De asemenea, riscul de inflație și riscul de rata a dobânzii pot afecta randamentul investiției în acțiuni în general, ca alternativă investițională în raport cu depozitele bancare, investiția în titluri de stat, obligațiuni guvernamentale sau corporative.

Orice creștere în rata dobânzii poate afecta evoluția cotației acțiunilor, în general, ca alternativă investițională, pe piața de capital, în timp ce creșterea ratei inflației erodează câștigurile reale ale investitorului.

Exceptând acțiunile, o mare parte din fondurile bănești ale investitorilor sunt plasate în obligațiuni corporative – titluri de valoare cărora deși rentabilitatea asociată poate fi inferioară acțiunilor, riscul atașat acestora poate fi încadrat la un nivel mediu-scăzut.

Riscul atribuit obligațiunilor corporative îmbracă mai multe forme, printre care imposibilitatea răscumpărării acestora la maturitate de către societatea emitentă.

Relație direct proporțională între risc si rentabilitate?

Cu siguranță! Investitorii trebuie să aibă în vedere faptul că analiza relației risc-rentabilitate reprezintă un principiu esențial în fundamentarea deciziilor investiționale.

Cât despre rentabilitate, reprezintă un factor important de avut în vedere în gestionarea eficientă a portofoliului investițional și poate fi exprimată ca un raport procentual între efectele financiare generate de un instrument financiar și efortul investițional asociat acestora.

Practica demonstrează faptul că riscul ridicat este de cele mai dese ori însoțit de o rentabilitate ridicată. Totodată, lesne de înțeles este faptul că o investiție cu risc scăzut poate avea o rentabilitate automat mai scăzută. Așadar, relația care stă la baza principiului rentabilitate- risc este una direct proporțională.

Maximizarea eficienței portofoliului propriu- obiectivul fiecărui investitor

Printre principalele interese ale investitorilor se identifică maximizarea performanței portofoliilor proprii, concretizată fie prin maximizarea rentabilității pe unitate de risc asumat, fie prin minimizarea riscului la un anumit nivel estimat de rentabilitate.

Un portofoliu eficient surprinde pe de-o parte un risc scăzut, iar pe de altă parte un randament optim. Riscul portofoliului este o componentă importantă atașată deciziilor investiționale, identificarea inițială a acestuia fiind o cerință esențială.

În vederea limitării riscului la care valorile mobiliare sunt expuse, investitorii pot apela la diferite modele care măsoară performanțele unui portofoliu,  acești indicatori reflectând măsura în care anumiți factori au un impact asupra portofoliului investițional.

Deviația standard

Deviația standard a randamentelor, sau abaterea medie pătratică a rentabilităților reflectă cu cât se abate în medie rentabilitatea individuală unei acțiuni față de nivelul mediu al ratei de rentabilitate.

Rata Sharpe

O altă rată des utilizată în vederea analizei performanțelor viitoare a portofoliilor investitorilor este rata Sharpe. Această rată măsoară excedentul investițional, mai precis, diferența dintre randamentul instrumentelor financiare expuse la risc și rata activului fără risc. Printre activele fără risc amintim certificatele de trezorerie și obligațiunile emise de instituțiile statului.

Alegerea acestei rate drept instrument de măsură a performanței portofoliului este avantajoasă în cazul investitorilor cu un singur portofoliu investițional. Este important de menționat acest aspect întrucât în calculul ratei Sharpe se ține cont de riscul total al portofoliului şi de variabilitatea ansamblului activelor deținute de investitor.

Rata Sharpe poate fi utilizată pentru a evalua o singură acțiune sau investiție, dar și pentru un întreg portofoliu de valori mobiliare.

Rata Treynor

Reprezintă o rată de rentabilitate-volatilitate şi este exprimată prin excesul de rentabilitate a portofoliului față de volatilitatea portofoliului. Cu cât această rată prezintă o valoare mai ridicată, cu atât rentabilitatea portofoliului este mai mare.

Beta

Beta (β) al unui titlu de investiții este o măsură a volatilității randamentelor sale în raport cu întreaga piață. Aceasta este utilizată ca un instrument de măsură a riscului. O companie cu un indice beta mare are un risc mai ridicat și, de asemenea, randamente așteptate mai avantajoase.

Portofoliu diversificat – risc scăzut?

Absolut! Arta de a găsi un echilibru perfect între rentabilitate și risc ajută investitorii să-și optimizeze propriile strategii investiționale, însă aceștia pot apela și la alte metode de a limita riscul la care se expun.

Alocarea resurselor financiare ale unui investitor în instrumente financiare cât mai variate, are avantajul reducerii riscului prin diversificare.

Administrarea prudențială a portofoliului, precum și  diversificarea riscului presupun selecția mai multor instrumente financiare emise de societăți care prezintă un real potențial de creștere.

Iată un exemplu concret!

Analizând un număr de zece companii selectate de pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București, au fost calculate principalele rate la care investitorii pot apela pentru a calcula performanțele unui instrument financiar.

Tabelul nr. 1- Analiza corelației risc- rentabilitate în cadrul companiilor de pe BVB

Instrument financiarDeviația standardRata Sharpe[1]β[2]Rata Treynor
TLV1,7%-0,90,498-0,48
SNP1,6%0,20,5180,1
SNG1,6%1,550,2381,65
BRD2%-0,960,584-0,53
SNN2,1%1,381,1922,41
M2,5%0,320,810,16
DIGI1,8%-0,380,371-0,28
TRP3,2%-0,740,494-0,77
WINE2,1%-1,310,521-0,85
TGN1,5%-0,660,5270,3

Sursa: Prelucrări ale autoarei, pe baza datelor colectate de pe www.investing.com, din perioada 26.08.2021- 26.08.2022

Analizând deviația standard a celor zece companii, societatea cea mai riscantă care se remarcă este Teraplast SA, înregistrând cea mai ridicată valoare a acestui indicator. De asemenea, din rândul companiilor riscante fac parte MedLife SA, S.N. Nuclearelectrica SA și Purcari Wineries Public Company Limited.

O rată Sharpe pozitivă, de 1,55, înregistrează compania S.N.G.N. Romgaz SA, acest lucru însemnând că societatea are parte de o remunerarea pe unitate de risc a excesului de rentabilitate a portofoliului față de rentabilitatea activului fără risc[3] avantajoasă. Totodată, valorile pozitive ale ratei Sharpe înregistrate de societăți precum OMV Petrom SA, S.N. Nuclearelectrica SA și MedLife SA le clasează în rândul celor mai rentabile companii.

Conform ratei Treynor, în clasamentul celor mai performante companii se situează S.N. Nuclearelectrica SA, S.N.G.N. Romgaz SA, urmate fiind de Medlife SA și OMV Petrom SA.

Așadar, coroborând informațiile mai sus prezentate, un investitor rațional își poate fundamenta decizia de a investi pe modele de calcul, care ajută la o bună evaluarea a performanței unui instrument financiar.

Analiza corelației risc-rentabilitate este deosebit de importantă pentru a marca cele mai avantajoase randamente.

 

Investiți inteligent!

Madalina Roman

[1] La calculul ratei Sharpe a fost luat în considerare randamentul anual al obligațiunilor românești pe 6 luni, din data de 29.08.2022, respectiv 7,34%.

[2] Coeficientul Beta avut în vedere la fundamentarea calculelor ratei Treynor este preluat de pe www.investing.com.

[3] Rata de rentabilitate fără risc (Risk-free rate) este rata dobânzii așteptată de un investitor să o câștige pentru o investiție care prezintă un risc zero. De regulă, rata fără risc este egală cu dobânda titlurilor de stat, considerată a fi cea mai sigură investiție care poate fi realizată de un investitor.


Ce înseamnă și cum se calculează cota de piață?

Pentru orice companie, cota de piață este un indice important, prin intermediul lui obținându-se o imagine de ansamblu privind performanța ei în raport cu piața în care activează și bineînțeles, cu competitorii săi.

În vederea valorificării întregului potențial de dezvoltare al unui business, managementul trebuie să acorde o atenție deosebită poziției lor pe piață și cerințelor actuale ale acesteia.

Dacă privim din perspectiva concurenței, prin intermediul cotei de piață, o companie se poate compara cu ceilalți competitori ai săi în domeniul de activitate, în vederea conceperii și implementării unor strategii noi de business. Conștientizând oportunitățile și potențialele riscuri, firmele își protejează business-urile, orientându-și activitatea într-o direcție de dezvoltare care să garanteze performanțe.

Cum se calculează cota de piață a unei companii?

Aceasta se obține în baza unei formule de calcul simple: raportul între ponderea vânzărilor unei companii și vânzările totale ale industriei, într-un interval de timp precizat. Acesta reprezintă în esență, procentul deținut de firmă pe o piață în care își desfășoară activitatea, într-un anumit interval de timp.

Pentru a se obține cota de piață a unei companii, este necesar să se stabilească exact perioada de timp vizată.

De ce este importantă cota de piață pentru companii?

Investitorii și analiștii monitorizează cu atenție creșterile și scăderile cotei de piață, deoarece acestea pot fi un semn al competitivității relative a produselor sau serviciilor companiei. O creștere a acestei cote oferă perspective noi de dezvoltare, companiile îmbunătățindu-și considerabil performanțele financiare.

Practic, prin intermediul acestui indicator, o companie își poate arăta dominația pe piața în care activează.

O creștere a cotei de piață îi poate conferi unei firme un avantaj competitiv privind:

  • tarife avantajoase de la furnizori – firmele cu o cota de piață mare obișnuiesc să primească oferte financiare mai bune de la furnizori prin prisma faptului că volumul ridicat de comenzi le crește puterea de cumpărare.
  • notorietate în industrie – o cotă ridicată cu siguranță consolidează imaginea unei firme pe piață. În plus, pe lângă un impuls bun al vânzărilor, compania poate obține și beneficii pe zona resurselor umane. Firmele care își arată supremația în domeniile lor beneficiază de angajați dedicați, cu viziuni inovatoare, dornici de a contribui la succesul organizației. Astfel, recrutarea talentelor și retenția celor mai buni angajați pot fi asigurate cu ajutorul acestui avantaj competitiv.
  • Îmbunătățirea vânzărilor – O cotă de piață mai mare poate ajuta la îmbunătățirea vânzărilor, în situația în care clienții existenți și fideli companiei realizează mai multe achiziții. De asemenea, cota de piață poate să extindă baza globală de clienți a unei firme.

Pentru a preveni riscul de pierdere a cotei de piața, firmele își pot monitoriza mai atent activitățile, astfel încât să identifice punctele slabe. În plus, analizarea perspectivelor de dezvoltare abordate de competitori devine o cheie importantă în acest caz.

În baza acestor aspecte, companiile se pot orienta către cele mai potrivite strategii, care să le asigure rezultatele financiare dorite.

Cum pot firmele să își crească cota de piață?

Pe măsură ce o piață se dezvoltă, cota de piață a firmelor trebuie să crească și ea pentru a asigura astfel competitivitatea și profitabilitatea. Cota de piață poate crește în măsura în care companiile abordează diferite strategii de dezvoltare. Printre cele mai importante strategii putem menționa:

Inovația

Pentru o creștere a cotei de piață, companiile trebuie să acordă o atenție sporită inovării. Pentru liderii de piață, creșterea portofoliului de produse și/sau servicii, investirea în tehnologii inovatoare sau abordarea unor strategii noi de marketing sunt modalități prin care aceștia își asigură o creștere a cotei de piață.

Spre exemplu, sunt în prezent companii care utilizează realitatea augmentată ca inovație în activitatea de vânzare a produselor, îmbunătățind experiența de cumpărare a clienților.

Achiziția altor companii

Un mod sigur și eficient de a crește cota de piață sunt achizițiile. Sunt numeroase business-uri care nu au posibilitatea de a se extinde sau funcționează după un management ineficient. În acest context, fuziunea cu o astfel de companie poate fi o decizie inteligentă, obținând multiple avantaje. Printre cele mai importante fiind: înlăturarea concurentului din industrie și preluarea cotei lui de piață.

Prioritizarea interacțiunii cu clienții

Consolidarea relațiilor cu clienții existenți prin intermediul principiului loialității este o altă strategie eficientă de a obține o creștere a cotei de piață. Acest segment de clienți generează cota de piață a firmei, prin urmare, experiența lor de cumpărare trebuie să fie o prioritate.

Concluzii

Cu cât cota de piață a unei companii crește, cu atât aceasta devine mai profitabilă, devenind un punct de referință pe piața respectivă. Fiecare organizație trebuie să conștientizeze avantajele furnizate de o cota de piață puternică și să acționeze pentru buna dezvoltare a business-ului.